Nu uitați pagina nouă dedicată Bisericii Tăcerii

https://remusmirceabirtz2.wordpress.com . O nouă Bibliotecă Digitală o continuă pe cea prezentă!

Mulțumiri / Thanks

În urma intervenției autorităților abilitate blogurile comerciale care au utilizat numele Remus Mircea Birtz în scop promoțional, atribuindu-ne activități economice comerciale de care suntem străini au înlăturat paginile respective. Respectuoase mulțumiri autorităților implicate, mai ales D. ** (Serviciul Investigații Criminale, IJP Cluj) pentru amabilitatea și profesionalismul D-sale. Problema fiind rezolvată, am decis retragerea comunicatului anterior din 27.V.2021. (În urma rugăminții ofițerului îi anonimizăm numele)

Following the intervention of the competent authorities, the commercial blogs that used the name Remus Mircea Birtz for promotional purposes, attributing to us commercial economic activities that we are foreign to, removed the respective pages. Respectful thanks to the authorities involved, especially to M. ** (Criminal Investigation Service, IJP Cluj) for his kindness and professionalism. The problem being solved, we decided to withdraw the previous communiqué from 27.V.2021. (At his request we are not giving the officer’s name)

Publicitate

Dl. Cristian Butaru Keller – Noi documente….

Dl. Cristian Butaru Keller ne trimite câteva dosare de urmărire ale monahului Mihai Neamţu, OSBM din Prilog şi a ieromonahului Gaviil Sălăgean , OSBM de la Bixad.

Le puteţi accesa de pe noul blog remusmirceabirtz2.wordpress.com

O nouă pagină de Blog !

Întrucât spaţiul de stocare al Bibliotecii Digitale se apropie de umplere, continuăm cu o pagină cibernetică nouă, accesibilă la

https://remusmirceabirtz2.wordpress.com

Dl. Cristian Butaru Keller – Noi Documente (I)

Dl. Cristian Butaru Keller, teolog mirean catolic, cercetător acreditat la CNSAS ne trimite câteva documente de importanţă deosebită, pe care suntem onoraţi să le împărtăţim cititorilor noştri. Sunt câteva materiale legate de monahul bazilitan Mihai Neamţu de la Prilog, câteva documente provenite de la Securitate, o sinteză asupra Bisericii Greco-catolice din România din 1973 şi 2 broşuri, strict secrete în epocă (erau destinate doar ofiţerilor de caz, eliberate sub semnătura proprie a celui ce le putea consulta, cu aprobarea superiorilor săi). Fişierele sunt desigur în format pdf.

ANALIZA a BRU 1973 D 013078 – Problema greco-catolică11

Brosura filaj si investigatii 1981 D 008712_001_p34

Brosura secreta a Securitatii 1988

Mihai-Neamtu-Ceaiuri-Invataturi-A4

Petrescu Mihaiu Sfantul de la Prilog Spiritualitate

Vor urma şi altele.

 

Dr. Marius Oanţă – Monseniorul Dr. Iosif Gunciu

Ne bucurăm să putem publica un studiu al confratelui nostru, Dr. Marius Oanţă despre Monseniorul Dr. Iosif Gunciu, ordinariu canonic al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti între 1969 (anul morţii Prea Sfinţitului Episcop Mărturisitor Iosif Schubert, titular de Ceramusa ) şi 1983 (alegerea lui Ioan Robu ca administrator apostolic). O recuperare anamnestică imperativă!

Dr Marius Oanta Monsenior_Dr._Iosif_Gunciu_1909-1999_.pdf

Alte studii de istorie eclesiastică recentă

Doamna Dr. Andrea Dobeş-Fürtös ne-a dat permisiunea de a prezenta câteva studii pe care D-sa le-a publicat în diferite culegeri de articole sau reviste, greu accesibile în condiţiile actuale. Suntem onoraţi să le prezentăm cititorilor noştri pentru facilitarea unei documentări academice.

Dobes Andrea clerici greco catolici in detentie la Sighet pdf

Dobes Andrea anexa tabel clerici greco catolici in detentie la Sighet pdf

Dobes Andrea episcopul Anton Durcovici in penitenciarul Sighet pdf

Dobes Andrea Limitele asumarii identitatii religioase Iuliu Ratiu pdf

Dobes Andrea iezuiti in romania comunista_cazula parintelui Rafael Haag pdf

R. M. Birtz – Activitatea Ordinariatului Greco-Catolic Clandestin Diecezan de Cluj-Gherla între 1981-1989

Oferim în format cibernetic (fișier PDF) lucrarea noastră dedicată Ordinariatului Diecezan Episcopal Clandestin Greco-Catolic de Cluj-Gherla, între 1981-1989, pe baza documentelor intraeclesiastice. Lucrarea arată ce s-a întâmplat de fapt la conducerea episcopiei clandestine de Cluj-Gherla, cine erau adevărații conducători, cât de legitimi sau ilegitimi erau aceștia. Se explică premizele situației de acum. se arată ce a fost ocultat (inclusiv falsificarea credinței catolice), ce a fost măsluit (rescrierea istoriei diecezane), cui au servit de fapt aceste lucruri. Lucrarrea poate fi descărcată liber (are 39 MB) și poate totuși va cauza o dezbatere academică asupra acestor probleme…

R M Birtz Ordinariatul de Cluj Gherla 1981 1989 pdf

Ne vorbesc martirii….

Odată cu recunoaşterea (tardivă, nepermis de mult întârziată) a martiriului şi a viziunii beatifice a şapte episcopi greco-catolici, oferim cititorilor noştri câteva din lucrările lor, mai rare şi greu accesibile.

Iată pastorala din 1932 IPS Valeriu Traian Frenţiu dedicată zeciuielii şi crizei economice din 1931, cu certe elemente profetice. Cititorilor speriaţi le asigurăm că azi  zeciuiala nu mai poate fi cerută, decât eventual de cei care propovăduiesc credinţa Mucenicului Episcop, ante Vatican II.

IPS Valeriu Tr Frentiu Criza economica Pastorala zeciuielii pdf.

Iată broşura (rară) cu elegantele discursuri ale PS Iuliu Hossu în Senatul României din 1928, cu privire la Legea Cultelor (n.b. fişierul are 107 MB) dovedind prognozarea evenimentelor din 1948, şi un Memoriu al Episcopatului Greco-Catolic din 1931, ilustrând situaţia salarizării clerului „din ambele străni” la acea dată. De remarcat că preoţii ortodocşi ardeleni aveau un alt salar decât cei ai Vechiului Regat.

PS Iuliu Hossu Discursuri in Senat 1928 legea cultelor pdf

Memoriu Episcopat Greco catolic 1931 pdf

Prezentăm şi Catehismul diortosit de canonicul (viitor episcop) Alexandru Rusu şi verificat de viitorul episcop Ioan Bălan, pentru gimnaziu (ed. III, 1924), operă mai mult decât necesară în aceste timpuri de confuzie şi contrafacere spirituală.

Alexandru Rusu Catehism pt gimnaziu 1924 pdf.

N.B. Martirii din România au murit pentru această credinţă, nu pentru băsnelile relativiste de acum. Iar cine doreşte privilegiile lui Pius, să aibe şi credinţa lui Pius (al X-lea, al XI-lea, al-XII-lea)!

 

P. dr. Mircea Remus Birtz – Un român exilat misterios „Principele Scortesco”. Cine era?

Situaţia catastrofală a Bisericii din timpurile prezente trebuie căutată în iniţiativele curiale de după 1958. Publicăm un studiu finalizat în primăvara anului 2017, aşteptând şi varianta lui tipărită, întârziată din motive tehnice. Trecerea de la teocentrism la antropocentrism săvârşită de Giovanni Battista Montini, mai cunoscut ca Paul al VI-lea, a cărui canonizare sacrilegă tocmai a fost împlinită impune tuturor celor ce se declară catolici conştienţi luarea anumitor decizii majore. Biserica Una, Sfântă, Catolică şi Apostolică nu are nimic în comun cu secta bergolistă, caracterizată prin trivializarea tuturor principiilor sacre, ale Revelaţiei Cristocentrice.

P Remus Mircea Birtz Un român exilat misterios Principele Scortesco. Cine era_? pdf

Alte cercetări de istorie eclesiastică recentă

Suntem onoraţi să publicăm studiul domnului cercetător Marius Oanţă privind situaţia canonică a Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti din vremea comunismului. Confirmă date anterioare oferite de alţă cercetători (IPS. Arhiepiscop Dr. Gy. Jakubinyi, P. Dr. Imre Tempfli, sau chiar subsemnatul).

Marius OANȚĂ -Situația canonică din Arhidieceza Romano-Catolică de București. Noi interpretări privind starea de necesitate PDF.

Marius Oanta Alexandru Theodor Cisar un dusman inversunat. PDF

Sperăm că Domnia Sa să ne trimită şi alte studii de istorie eclesiastică, pe care vom fi bucuroşi să le publicăm.

Publicăm şi două arhondologii, ale diecezelor greco-catolice de Oradea Mare şi de Cluj-Gherla,una realizată de Pr. Florin Jula şi de subsemnatul, alta doar de subsemnatul, tipărite în 2014. Ele vin în completarea studiului esenţial redactat de ÎPS. Părinte Arhiepiscop Gy. Jakubinyi în 2010, citat în bibliografiile articolelor următoare, prin introducerea vicarilor capitulari şi a portretelor ordinarilor diecezani, unde acest lucru a fost posibil.

Jula Florin Birtz Mircea Arhondologia Diecezei Gr Cat de Oradea pdf.

Birtz Mircea Arhondologia Diecezei Gr Cat de Cluj Gherla pdf.

Mai adăugăm şi un studiu legat de „pseudorevenirea” greco-catolicilor în Biserica Ortodoxă, în anul 1948, eveniment făcut fără respectarea regulilor canonice fundamentale ale Ortodoxiei. Studiul a fost publicat recent (2018) prin osteneala Dlui. Marius Oanţă, care a coordonat un valoros volum de  Studii de istorie eclesiastică, Craiova, 2018, Ed. Sitech,  318 p. :

P Birtz Remus Mircea Revenirea greco catolicilor la Ortodoxie in 1948 sub o alta perspectiva pdf

 

P. dr. Cătălin Linus Dragu Popian – Studii şi articole

P. Dr. Cătălin Popian este cunoscut cititorilor români prin mai multe cărţi, cea mai impresionantă fiind Zbor asupra Cortinei de Fier, Bucureşti, 2000, Ed. Humanitas, traducerea volumului italian I 24 giorni della fuga, apărut în mai multe ediţii. A fost de asemeni un colaborator distins al Radioului Europa Liberă , fiind şi un bun luptător anticomunist. S-a impus ca paroh şi misionar în Italia, având curajul de a propovădui după cum gândeşte şi după cum se roagă. Dorind să ajute nişte refugiaţi nigerieni, a fost mutat disciplinar din parohia pe care a păstorit-o mai bine de 20 de ani, fiind o victimă a terorii bergoliste, ce nu admite decât gândirea politically correct, punctele sale de vedere fiind ” inadecvate” noii situaţii de criză din Biserică. Vechiul său site http://www.popian.it a fost suprimat. Din fericire cele mai multe studii publicate pe acest site au fost salvate, fiind o datorie de onoare a le reoferi cititorilor noştri.

P Lino Popian Scrisori I Hossu catre I Ploscaru

Un epistolar important, retranscris de subsemnatul în caractere româneşti, deci uşor consultabil în momentul de faţă.

P Lino Popian Studii si articole

P Lino Popian Studio sulla pace

P Lino Popian sull anticristo

P Lino Popian giubileo_sacerdotale

P Lino Popian P Michael Lacko SI

P Lino Popian Patti Lateranensi

P Lino Popian Ricordi con Karol Wojtyla 2010

Este o completare excelentă a volumului „Zbor de-asupra cortinei de Fier”

P Lino Popian Fatima Opus 2001

Una din cele mai bune lucrări dedicate mariofaniilor de la Fatima-Portugalia şi demascării Ostpolitikului.

C Popian Msgr Salagean

Toate studiile sunt în format Pdf, ca de obicei.

P. Romul Pop Corespondenţă dintre Episcopul Martir Ioan Suciu şi Maria Costin

Rev. Păr. Romul Pop ne-a onorat în precedenţă cu studiile sale, pe care ne-a autorizat să le punem pe blogul nostru (vezi bibliografia). Prea Cucernicia Sa revine cu editarea unei corespondenţe dintre PS. Ioan Suciu şi Maria Costin, o credincioasă din Cluj, trecută din 1980 la Domnul. Un exemplu concret de pastorală sănătoasă, care în zilelel noastre este de domeniul trecutului. Oferim cititorilor noştri materialul în format pdf:

Copertă Corespondenta PS IOAN SUCIU Maria Costin

Corespondență PS IOAN Suciu -Maria Costin

Spre disperarea unora, Sfinţii martiri ne vorbesc şi după moartea lor fizică.

Sfinţi martiri din prigoana comunistă, rugaţi-vă pentru noi!

Texte eclesiastice româneşti ardelene II

Oferim cititorilor noştri nişte texte de toţi citate dar prea puţin văzute:

Aug Treboniu Laurian Magazinu istoricu III Bucuresci 1846 Documente despre starea politica si religioasa a romanilor din Ardeal PDF

O altă ediţie, cu alfabet de tranziţie, a apărut în 1850 la Viena, dar fără inserarea documentelor latineşti.

Aug Treboniu Laurian Magazinu istoricu VII Viena 1851 Acte politice si eclesiastice romanesti 1849 1850 PDF

Se demonstrează că în  12 Decembrie 1850 (vezi pag. 93) că reactivarea Mitropoliei Greco-Catolice a fost făcută tot de piisimul Împărat Francisc Iosif ( în 1853, în Decembrie, Fericitul Papă Pius al IX-lea a preconizat-o, i.e. a ratificat canonic decizia imperială). Aşa poate unii scribi greco-catolici vor scrie istoria propriei biserici aşa cum a fost, nu după propriile lor fantezii…

Publicăm şi importanta monografie a Arhimandritului mitrofor dr. Ilarion Puşcariu (1842-1922) despre restaurarea Mitropoliei Ortodoxe în Decembrie 1864, text corelabil cu cele din articolul precedent:

Ilarion Puscariu Metropolia romanilor ortodocsi din Ungaria si Transilvania Sibiu 1900 I PDf

Ilarion Puscariu metropolia romanilor ortodocsi din Ungaria si Transilvania Sibiu 1900 II Pdf

Oferim şi lucrarea Arhim. Ilarion Puşcariu Documente pentru limba şi istoria românilor, I Sibiu 1889, II Sibiu 1897 tot în format PDF:

Ilarion Puscariu Documente pentru istoria si limba I II pdf

Atenţie, este un fişier de 206 MB, deci trebuie salvat pe Desktop şi deschis ulterior.

Texte eclesiastice româneşti ardelene

În 24.XII.1864 piisimul Împărat şi Rege Apostolic Francisc Iosif I semna chirograful prin care Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei era restaurată, iar vrednicul Ierarh Andrei Șaguna era numit Mitropolit. Au trecut 150 de ani. Publicăm cu această ocazie în sistem pdf, on line, câteva din lucrările marelui Arhiereu, care ilustrează tenacitatea şi dăruirea acestuia spre împlinirea visului credincioșilor de lege neunită:

Andrei Saguna Promemoria 1849

Andrei Saguna Promemoria Wien 1849

Andrei Saguna Adaos la Promemoria 1850

Actele soboarelor greco rasaritene 1850 1860 Memorial 1860

Iată şi pozițiile clerului bucovinean şi răspunsul arhiereului sibian:

Dorintele dreptcredinciosului cler din Bucovina Cernauti 1861

Andrei Saguna Anthorismos 1861

Andrei Saguna Studiul Pastoral Statut organic si alte legi 1872

precum şi câteva lucrări autobiografice:

Andrei Saguna Scrisori apologetice 1867

Andrei Saguna Memorii ed. 1923.

Prezentăm şi Monografia Jubiliară dedicată Mitropolitului Andrei baron de Șaguna, din 1909. Partea redactată de Pr. Prof. Ioan Lupaş a fost tipărită şi separat, tot în 1909, şi reeditată în 1999, la Bucureşti, Ed. Romania Press, coord. Albastru, Gavril Matei. Aici se reproduce Monografia integrală, necenzurată, cu facsimile:

Lupas Mocsony Puscariu Mangra Hamsea Mitropolitul Andrei baron Saguna 1909

Unul din cei mai huliţi şi mai calomniaţi arhierei români a fost mitropolitul Vasile Mangra (datorită opţiunilor sale politice, opţiuni judecate post-factum după 1918). Acesta însă şi-a iubit Biserica şi a fost un erudit istoric eclesiastic. Profitându-se de damnatio memoriae aplicată asupra persoanei dar şi administrației sale, mulţi istorici bisericeşti i-au preluat datele şi ideile, uitând a-l cita. Este meritul Dr. Marius Eppel care prin câteva lucrări extrem de documentate a reabilitat figura acestui mitropolit (cf. Eppel, Marius – Vasile Mangra. Activitate politică, Cluj, 2004, ed. Presa Univ. Clujeană; Idem – Un mitropolit şi epoca sa. Cluj, 2006, ed. Presa Univ. Clujeană). Oferim două studii iatorice ale acestui arhiereu, precum şi o replică a canonicului dr. Augustin Bunea:

Vasile Mangra Mitropolitul Sava II Brancovici 1906

Augustin Bunea Mitropolitul Sava Brancovici 1906

Vasile Mangra Mitropolia si ierarhia Romanilor din Ungaria 1908

Despre Mitropolitul Martir a se citi şi lucrarea Dnei. Marina Lupaş – Mitropolitul Sava Brancovici, Cluj, 1939, Tip. Cartea Românească şi recenzia acesui studiu de către Msgr. dr. Zenovie Pâclişanu – Cu privire la Sava Brancovici, in Cultura Creştină, Blaj, 1939, nr.9-10, p.573-589.

Iată şi un studiu despre sf. antimis, credem util preoților ambelor străni, scris de viitorul episcop mucenic Dr. Ioan Bălan: Dr Ioan Balan Antimisul 1915

Mai este de remarcat un fapt: fie că vorbim de Andrei Șaguna, de Eugeniu Hacman sau de Alexandru Şterca-Şuluţiu, aceşti iarhi, în ciuda polemicii reciproce, trăiau canoanele bisericeşti, predania şi istoria Bisericii., indiferent de interpretările sau concluziile lor proprii. Erau ierarhi vii ai Bisericii…Tempi passati…Alte lucrări despre aceşti ierarhi se găsesc în Biblioteca digitală a acestei pagini web.

In Memoriam P.S. Episcop Mărturisitor Justin Ştefan Paven (+ 19.XI.1999)

Împlinindu-se 15 ani de la trecerea întru eternitate a Prea Sfințitului Episcop Mărturisitor Justin Ştefan Paven, aleasă figură a Episcopatului catolic român de altădată, victimă nu doar a prigoanei comuniste ci şi a unor confraţi de-ai săi,  oferim cititorilor noştri câteva din scrierile sale:

Justin Stefan Paven Dumnezeule de ce 1996

Radulescu Martinescu Paven monahul Agenor Danciu si Rugul Aprins 1996

Justin Stefan Paven Postfata la Adoratia Euharistica 1998

Mai prezentăm în fişier PDF şi două cărţi ale regretatului Avocat Dr. Jur. Vasile Marcu (1913-2005), legate de istoria Bisericii Greco-Catolice din România, de P.S. Justin Paven şi confraţii săi, etc. Aceste cărţi au fost ţinute, datorită onestităţii autorului, sub un văl al tăcerii…

Vasile Marcu Drama Bisericii Romane Unite 1997

Vasile Marcu Biserica Romana Unita inca in suferinta 2002

Iată încă două lucrări, una a Msgr. Hieronymus Menges dedicată Episcopului Mărturisitor Josef Schubert iar alta a Dr. Franz Hummer, despre episcopii clandestini, ultima epuizată chiar şi la autor:

Hieronymus Menges about Bp Josef Schubert 1971

Franz Hummer Bischoefe fuer den Untergrund 1981

 

P. Romul Pop – Despre Biserica Greco-Catolică din Ţara Oaşului, Mănăstirea Bixad, etc. (1948-2010)

Suntem onoraţi să prezentăm cititorilor noştri trei texte importante, îngrijite de P. C. P. Romul Pop, odată Consilier al Episcopiei de Maramureş, reputat publicist (autor al cărţilor Glasul Pecetarelor, Între Cruce şi stea, 2 ed., Exerciţii de dezintoxicare, dar şi al excelentului volum memorialistic Altfel de memorii, Tg. Lăpuş, 2011, Galaxia Gutenberg, ce include şi precedentul Între cruce şi stea).

Cele 3 studii îngrijite de P.C. Sa se înscriu ca izvoare de referinţă pentru istoria Bisericii Greco-Catolice din Ţara Oaşului şi a rezistenţei din prigoană:

Coperta memorii Athanasie Maximpdf

MEMORII Atanasie Maxim editia P Romul Pop 2009pdf

P Romul Pop Luminile Bixadului 2009pdf

P Romul Pop coord Crestinismul catolic in Tara Oasului 2010pdf

Lucrările respective au apărut la Baia-Mare, în Editura Scriptorium, între 2009-2010, fiind din păcate deja epuizate. Îi mulţumim Părintelui pentru  trimiterea în format electronic şi permisiunea acordată de a le publica .

P Romul Pop Glasul pecetarelor 2006pdf

Publicăm şi fişierul PDF din Glasul Pecetarelor ed.II, Tg. Lăpuş, 2006, Galaxia Gutenberg. Lucrarea tratează despre pecetarele folosite pentru sigilarea prescurilor, fiind vorba de un studiu etnografic important legat de creștinismul rural românesc. Iată şi excelentele sale amintiri, Altfel de memorii, ed.II, Tg.Lăpuş, 2012, Galaxia Gutenberg, memorii scrise într-un stil alert, fără platitudinile şi cosmetizările obişnuite celor ce se tem şi de umbra lor… Date excelente despre cum era privită problema greco-catolică din Baia-Mare, în anii 1970+1980, din „strana cealaltă”, etc.

P Romul Pop coperta memorii 2012 finalpdf

P Romul Pop pg. 1-4 Altfel de memoriipdf

P Romul Pop pg.5-416 Altfel de memorii ed.IIpdf

P Romul Pop INTRE CRUCE SI STEA 2006 doc

P. Mircea Remus Birtz – Consideraţii asupra unor traduceri biblice româneşti din sec. XIX-XX

Publicăm un eseu polemic asupra contextului eclesiastic în care au apărut unele traduceri biblice româneşti moderne. Eseul are doar rostul de a pune nişte întrebări, nu de a da răspunsuri definitive. Cei interesaţi vor găsi informaţii utile despre începuturile activităţii Societăţii Biblice Britanice în România, asupra polemicii  Şaguna – I. H. Rădulescu, asupra opiniei dacă Şaguna a plagiat Biblia de la Blaj din 1795 sau nu, asupra unor experimente biblice ratate de la Blaj, etc. Rolul bibliştilor Nifon Bălăşescu, Constantin Aristia, Ieronim Voruslan, William Mayer, Constantin Erbiceanu, merită aprofundat.

P Mircea Birtz Consideratii asupra unor traduceri biblice sec XIX XX 2013PDF

N.B. Fişierul are 43 MB, deci descărcaţi-l în prealabil pe desktop.  Iată şi un excelent studiu a Dr. Emanuel Conţac, lector la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti, publicat în revista Studii Teologice din Bucureşti, care completează cu date esenţiale informaţiile noastre. Studiul a constituit un capitol din lucrarea D-sale. de doctorat, din care a publicat un volum fundamental Dilemele fidelităţii. Condiţionări culturale şi teologice în traducerea Bibliei, Cluj-Napoca, 2011, Edd. Logos şi Risoprint.

Dr Emanuel Contac Traditia Biblica romaneasca aspecte istorice StTeol 2011.2 PDF

Tot D-sa. ne-a onorat lucrarea cu o recenzie obiectivă, pentru care îi mulţumim. Iată recenzia sa:

Dr Emanuel Contac recenzie P Mircea Birtz 2013 PDF

Şi nu putem încheia, fără a repune înaintea cititorilor noştri lucrarea viitorului Episcop martir de Lugoj, dr. Ioan Bălan, despre limba cărţilor bisericeşti româneşti: Ioan Balan Limba cartilor bisericesti 1914 PDF

In Memoriam Ieromonah Dr. med. Pavel Camil Sever Peteu, OSVM (3.VI.1946-18.XII.2013)

Părintele ieromonah medic psihiatru Dr. Pavel Camil Sever Peteu a trecut la Domnul, întărit de Sf. Taine şi împăcat cu ceilalţi, în 18.XII.2013 în urma unui neoplasm agravat de diabet. Fusese sfinţit preot în 1972, în clandestinitate. de regretatul IPS Dr. Ioan Dragomir, fiind în aceste vremuri cu vârsta sacerdotală cea mai mare din dieceza de Cluj-Gherla. Intrase iniţial în Ordinul Sf. Vasile cel Mare (de obedienţă ucraineană), din care a cerut (şi obţinut) ieşirea, dorind revitalizarea unui monahism de tip autohton. A refuzat orice soluţii veninoase de „îngropare” a Bisericii Greco-Catolice, propuse de M.A.I. prin preoţi colaboraţionişti, între 1983-1989, fiind ameninţat şi cu moartea de câteva ori. Medic specialist psihiatru, a obţinut şi Licenţa în Teologie la Ateneul Pontifical San Anselmo – Roma. Uneori prea extrovert, alteori retras,, se făcuse tuturor toate. Cu greşeli şi păcate ca noi toţi, a avut însă o mare calitate (dublată de o impresionantă erudiţie): orice idee pe care o trăia la un anumit moment, o făcea publică, clamând-o ” pe acoperişurile caselor”. Era un om spontan.  La Roma, împreună cu P. Dr. Sebastian Sabin Făgăraş, OSVM, au constituit un pol de rezistenţă spirituală, de instrucţie, de reconfortare, de ajutor practic a tuturor celor ce am studiat teologia în aceleaşi timpuri cu ei. Despre situaţia deplorabilă din Biserică, au avut curajul să scrie o Scrisoare deschisă şi papei, şi episcopilor (ratându-şi „cariera lumească”) în 1993-1994. Sunt onorat că l-am cunoscut, şi că la Roma cei doi preoţi m-au acceptat în cercul lor de prieteni. Publicăm pentru prietenii Dr. Peteu şi pentru credincioşii Bisericii din Casa Peteu câteva materiale, care sperăm să fie îmbogăţite şi de alţii, odată cu trecerea timpului:

P Pavel Camil Peteu Predici 1991 1994PDF

Camil Peteu Sabin Fagaras Proteste Roma 1993 1994PDF

Sabin Fagaras Camil Peteu Sondaj Radio Vatican 1993PDF

In Memoriam P Pavel Camil PeteuPDF

O necesitate urgentă: Catehismul Sf. Pius al X-lea!!

În vremurile actuale, de anarhie teologică, de sincretism şi agnosticism, ne pierdem reperele doctrinare catolice. O dovedesc foile religioase de la noi, unde diverşii scriitoraşi publică orişice, dar nu articole legate de adevărata credinţă catolică. Azi se predică literatură, filosofie, moralism, pacifism, ” toleranţă” , integrare(?!), socialism, dar nu Credinţa Catolică. Iar ce vine de la Roma, este jalnic…

Pentru a nu ne mai (auto)iluziona, e necesar să revenim la Catehismul Papei sf. Pius al X-lea, în ciuda simandicozităţii, doctoratelor şi paradoctoratelor noastre.

Sf Pius X Catehismul Bisericii Catolice editat de Episcopul Mihai Robu Iasi 1932 PDF

Vom fi de o mie de ori mai câştigaţi duhovniceşte dacă ne vom recunoaşte propria nevolnicie, încercând să trăim măcar 10% din învăţăturile Catehismului Papei Sf.Pius al X-ea, decât dacă, printr-un luciferic orgoliu, vom falsifica doctrina dată Sfinţilor dintotdeauna, fie şi sub numele de...spirit conciliar.

In Memoriam Ven. Papă Pius al XII-lea

În 9.X.1958, la Castelgandolfo, trecea la cele eterne ultimul Papă conştient nu doar de Funcţia sa Apostolică, ci şi de tripla putere cu care fusese investit prin mila lui Dumnezeu. A trăit şi a murit ca un sfânt, prin intermediul său obţinându-se miracole atât în timpul vieţii sale, cât şi după ce a ajuns la Domnul. În ciuda calomniilor de care a avut parte, atât în timpul vieţii. cât şi după moarte, Magisterul pe care El l-a reprezentat este clar, reconfortant, catolic. Azi nu putem decât regreta şi mai mult absenţa dintre noi a unui Pius al XII-lea.

Oferim cititorilor noştri trei texte româneşti ale Papei Pius al XII-lea, de fericită memorie,

Pius XII Alocutiune concistoriala 2 VI 1947

Pius XII Scrisoare Apostolica catre Romani Veritatem facientes 27 III 1952

Pius XII Enciclica Ad Caeli Reginam 24 X 1954

Fericite Părinte Pius XII, roagă-te şi pentru noi!

Preot acad. Ioan Lupaş : Studii istorico-eclesiastice

Studiile eclesiastice ale preotului, profesorului , ministrului şi academicianului Ioan Lupaş (1880-1967), deţinut şi el în sinistra temniţă de la Sighet (1950-1955), rămân şi acum actuale, impresionând prin vioiciunea stilului şi acribie. Oferim o sinteză a câtorva din din studiile cu subiecte eclesiastice (deşi recent, Academia Română a publicat două volume de Scrieri alese, în 2006-2007):

Ioan Lupas Studii istorico-eclesiastice 1940 1946 PDF

Cum era văzută Transilvania în sec.XVIII?

Publicăm on-line cartea preotului iezuit dr. Andrei Illia SI, român, romano-catolic, profesor la Universitatea Iezuită din Cluj, dedicată popoarelor şi religiilor din Transilvania, din 1730. Cartea P. Illia a constituit sursă bibliografică obligatorie pentru cei ce s-au ocupat de istoria Transilvaniei în sec. XVIII şi XIX. Au folosit-o amplu şi cărturarii Şcolii Ardelene. Merită deci văzută, nu doar citată.

Andreas Illia SI Ortus et progressus variarum in Dacia gentium Claudiopoli 1730 PDF

A nu se confunda P. dr. Andrei Illia SI cu episcopul romano-catolic al Transilvaniei András Jozsef Illyés (1639-1712, episcop al Transilvaniei din 1697) care a călătorit periodic în Ardeal.

Oferim şi textul istoricului şi pastorului reformat Petru Bod (1712-1769) Brevis Valachorum Transzlvaniam… editat de Rev. dr. Botond Gudor, Dna. dr. Ana Dumitran şi P. Nicolae Dănilă într-un excelent volum dedicat relaţiilor româno-maghiare confesionale din Transilvania, la Alba-Iulia,,în 2000, volum greu accesibil din nefericire.

Bod Peter Brevis Valachorum Transylvaniam incolentium Historia 1764 PDF

O lucrare fundamentală pentru înţelegerea realităţilor confesionale româneşti din Ardeal este şi cea a lui Augustin Bunea Episcopii Petru Pavel Aron şi Dionisie Novacovici, Blaş, Tipografia Seminariului Arhidiecezan, 1902, carte ce îşi aşteaptă şi ea reeditarea:

Augustin Bunea Episcopii Petru Pavel Aron si Dionisie Novacovici Blas 1902 PDF

Oferim şi ediţia lui Sterie Stinghe a Cronicii Bisericii Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, scrisă de P. Radu Tempea (lucrare din fericire reeditată):

Sterie Stinghe Radu Tempea Istoria Beserecei Scheilor Brasovului Brasov 1899 PDF

Cum era văzut Regimentul II Grăniceresc din Năsăud la 1768? Iată: Antonio Cosimelli Poemation de secunda Legione Valachica 1768 PDF

Texte canonice fundamentale pentru Biserica Românească din Transilvania

Iată şi textele Pravilelor editate în Ţările Române din sec. XVII, Pravile care constuie baza dreptului canonic şi îndrumătoarelor spirituale în Biserica Răsăriteană de rit bizantin. Texte care, prin principiile lor, ar fi şi azi mai actuale ca niciodată;

Pravilele Vasile Lupu si Govora editate de Ioan Bujoreanu 1885 PDF

Pravila Mare Indreptarea Legii 1652 editata de Ioan Bujoreanu 1885 PDF

O lucrare clasică, dar azi de negăsit; Cestiunile de dreptul şi istoria Bisericii Romanesci Unite, 2 vol. Blasiu, 1893, redactate de canonicii Alexandru Grama şi Augustin Bunea, polemică faţă de studiul lui Nicolae Densusianu  (acesta din urmă reeditat anastatic la Alba-Iulia, recent). Daca ideile lui Densuşianu au fost preluate de polemiştii ortodocşi până azi, argumentele greco-catolice nu sunt cunoscute, ele fiind azi vulgarizate. Studiul lui Bunea-Grama are date canonice şi istoriografice importante; totuşi, referitor la istoria Vechii Mitropolii Ardelene, s-au făcut noi şi însemnate descoperiri de atunci (unele puse şi în site-ul de faţă):

Alexandru Grama Augustin Bunea Cestiuni de dreptul si istoria Bisericii Romane Unite Blasiu 1893 I PDF

Alexandru Grama Augustin Bunea Cestiuni de dreptul si istoria Bisericii Romane Unite Blasiu 1893 II PDF

Studiul canonico-istoric dedicat autonomiei Bisericii Greco-Catolice Române al lui Augustin Bunea este oferit aici Augustin Bunea Fragmentul Autunomia Bisericeasca Blas 1903 PDF (Deşi el a fost publicat în volumul Discursuri.Autonomia bisericească.Diverse, Blaj,1903, el n-a mai fost reeditat. Ediţia a II-a a Discursurilor, Tg.Lăpuş, Galaxia Gutenberg omite orice referinţă la materialul canonico-istoric. Desigur, ca ‘telectualii de azi să nu-şi dea seama că până în 1918 Biserica Greco-Catolică a avut o autonomie intracatolică superioară celei actuale, că mitropoliţii şi ierarhii de atunci aveau demnitate atât înaintea Papei, a Împăratului, sau a Guvernului regal maghiar – nu degeaba erau cam toţi cu..von!- nu ca unii Mefiboşeţi actuali, diluaţi la cap cu spiritul Vaticanului II, nici măcar cu actele Conciliului în sine…Iar câte despre pedigree, demnitatea funcţiei, prestanţă. tempi passati, cari signori…). Iată şi biografia canonicului Ioan Fekete Negruţiu, ardent luptător pentru menţinerea dreptului particular al Bisericii Greco-Catolice din Ardeal:

V Borgovanu Biografia canonicului Ioan Fekete Negrutiu Gherla 1889 PDF

Oferim cititorilor noştri, în completarea rubricilor Documente uitate ale Bisericii Greco-Catolice din Transilvania alte texte fundamentale, care adesea au fost invers proporţional citate decât citite:

1. Faimosul Compendiu de Drept Canonic al Bisericilor Greco-Catolice Enchiridion Juris Canonici Ecclesiae Orientalis Catolicae redactat de Iosif Papp Szilagyi de Illyesfalva (1813-1873), în 1862, pe atunci canonic al Diecezei de Oradea-Mare, viitor episcop al acesteia (1863-1873):

Joseph Papp Szilagyi Enchiridion Juris Ecclesiae Orientalis Catholicae 1pdf

Joseph Papp Szilagyi Enchiridion Juris Ecclesiae Orientalis Catholicae 2pdf

Joseph Papp Szilagyi Enchiridion Juris Ecclesiae Orientalis Catholicae 3pdf

Joseph Papp Szilagyi Enchiridion Juris Ecclesiae Orientalis Catholicae 4pdf

Joseph Papp Szilagyi Enchiridion Juris Ecclesiae Orientalis Catholicae 5pdf

2. Lucrarea clasică a lui Nicolae Pope’a (1826-1908), viitor Episcop Ortodox de Caransebeş (1889-1908) dedicată restaurării Mitropoliei Ortodoxe din Transilvaniei, din 1870, în care se demonstrează cum această restaurare a a avut loc prin bunăvoinţa M.S. Împăratului şi Regelui Apostolic Francisc Iosif I şi prin osteneala Sf. Andrei baron de Şaguna (e limpede de ce n-a fost reeditată):

Nicolae Popea Vechea Mitropolie Ortodoxa a Transilvaniei 1870 pdf

Iată şi recenzia la această lucrare a Canonicului Ioan Micu Moldovanu :J Micu Moldovanu Recenzie Popea pdf

3. Lucrările de drept canonic redactate de Sf. Andrei baron de Şaguna, azi de negăsit, prin care se demonstrează cum acesta a preluat şi a fructificat moştenirea vechii Biserici Româneşti din Transilvania:

Sf Andrei baron Saguna Compendiu Drept Canonic pdf

Sf Andrei baron Saguna Statutul Organic comentat de Ioan de Preda pdf

Sf. Andrei baron de Şaguna a avut o gândire tradiţională şi canonică certă; cum se explică influenţa protestantă (ex. Sculler von Libloy, etc, vezi şi Alexandru Grama Institutiunile calvinesci ) din Statutul Organic? Statutul Organic a fost modificat începând cu 1868, de repetate ori, de către Congresul Naţional Bisericesc, în ciuda voinţei Mitropolitului. Trista situaţie a fost descrisă într-o monografie, azi greu de găsit, redactată de Arhim. Prof. dr. Eusebiu Remus Roşca (1856-1944), fost rector al Academiei Teologice din Sibiu:

Eusebiu Rosca Monografia Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului 1937 PDF

Cum s-a ajuns aici, a arătat şi Prof. Dumitru Braharu (1898-1984), într-un opuscul puţin cunoscut şi aproape deloc citat:

Dumitru Braharu Un colaborator al lui Saguna Gheorghe Ioanovici PDF

Recomandăm celor interesaţi de evoluţia canonică şi istorică a Mitropoliei Ortodoxe Ardelene, şi chiar a Patriarhiei Române, după 1925, studiile fundamnetale ale Dr. Paul Brusanowski  Autonomia şi constituţionalismul în dezbaterile privind unificarea Bisericii Ortodoxe Române (1919-1925), Cluj, Presa Univ. Clujeană, 2007, 394 p. ; Reforma constituţională din Biserica Ortodoxă a Transilvaniei între 1850-1925, Cluj, Presa Univ. Clujeană, 2007, 294 p. ; Stat şi Biserică în Vechea Românie între 1821-1925, Cluj, Presa Univ. Clujeană, 2010, 302 p.

Acum 65 de ani… 1948-2013

Ultimul an de libertate, primul an de prigoană

Oferim cititorilor noştri câteva lucrări mai rare, dinainte de începerea prigoanei:

1) Partea istorică a Şematismului Jubiliar al Diecezei Greco-Catolice de Cluj-Gherla din 1947, realizată de P. Dr. Silviu Augustin Prunduş, lucrare din care s-a păstrat un singur exemplar (!) (xeroxat din bunăvoinţa autorului) S A Prundus Sematismul Diecezei Gr Cat de Cluj Gherla 1947 PDF

2) Un studiu liturgic realizat tot de P. Dr. Silviu Augustin Prunduş în 1947 S A Prundus Randuiala uniformizarii tipicului liturgic 1947 PDF

3) O colecţie de studii, sub patronajul P.S. Iuliu Hossu , despre refacerea unităţii bisericeşti: Iuliu Hossu et alii Unitatea crestinilor 1947

4) Câteva numere din ultimul an al periodicului Viaţa Creştină, redactat de P. Vasile Chindriş, Mărturisitor al Credinţei (1905-1972), în care se profila un dialog ecumenic ortodox-catolic, Vieata Crestina Cluj 1947 PDF. Ultimul număr era tipărit pe hârtie de ambalaj, publicaţia fiind suprimată. Nu de asemenea ecumenism aveau nevoie comuniştii, ei dorind distrugerea Bisericii Catolice şi compromiterea celei Ortodoxe. De altfel P. Prof.  Florea Mureşanu (1907- 4.I.1961, Aiud)  a fost un Martir autentic al Bisericii Ortodoxe.

De la P. Mărturisitor al Credinţei Vasile Chindriş

avem şi Agenda sa pastorală, (consultată prin bunăvoinţa nepotului său, Prof. Ioan Chindriş), conservată într-un volum gros, ce colaţionează traducerea Cornilescu a Sf. Scripturi, manualul Ordinului Pocăinţei (Regula terţiarilor franciscani), ultima carte tipărită de el, în 1947, şi un grup de file cu adnotări, rugăciuni, meditaţii:

P Vasile Chindris Agenda Pastorala I PDF

P Vasile Chindris Agenda Pastorala II PDF

Vasile Chindris Meditatii in prigoana 1949 PDF

5) Oficiosul Diuecezei de Cluj-Gherla, din 1948, Curierul Creştin, având ultimul număr din 1.IX.1948 Curierul Crestin Cluj Gherla 1948 PDF. A se vedea îndeosebi articolele Câşlegi, Cununa şi reportajul pelerinajului de la Nicula din august 1948…

Ecourile din Exil ale Prigoanei:

Iată două lucrări în italiană, redactate de Msgr. Flaviu Popan (1920 – 1978) Chiesa Martire di Romania 30 anni di persecuzione Urbino 1978 PDF şi Flavio Popan Il martirio della Chiesa di Romania 1976 PDF

În limba franceză iată clasica lucrare a P. Pierre Gherman (Bruxelles)

Pierre Gherman L ame roumaine ecartelee 1955 PDF şi

Chretiens de l Est L Eglise Roumaine Unie 1945 1975 PDF

Studiul P. Alexandru Raţiu (1916-2002) apărut în revista prestigioasă Bună-Vestire de la Roma este mult mai puţin cunoscut, decât lucrarea sa de popularizareThe Stolen Church (1979) sau Biserica furată (1990). Iată-l aici Alexandru Ratiu Persecutia Bisericii Romane Unite PDF

În onoarea beatificării Martirului Msgr. Principe Vladimir Ghika iată şi două lucrări ale sale:

Vladimir Ghika L Heure Sainte 1928 PDF

Vladimir Ghika La Liturgie du Prochain 1932 PDF

Lucrări despre monahismul românesc transilvănean

Câteva texte greu de găsit sau uitate  credem că sunt binevenite pentru documentarea referitoare la mănăstirile româneşti din Ardeal, Maramureş şi Părţile Ungurene:

Unele sunt publicate de George Mânzat, protopop greco-catolic interbelic al Dejului, altele de P. Prof. Ştefan Meteş, de Msgr. Zenovie Pâclişanu sau de canonicul Victor Bojor, etc.:

Z Paclisanu Manastirile romanesti din Transilvania 1919PDF

G Manzat Icoana Nicula 1923 PDF

Victor Bojor Maica Domnului de la Nicula 1930PDF

G Manzat Manastirea Strambu 1934PDF

G Manzat Manastirile din tinutul Somesului 1936 PDF

Stefan Metes Viata bisericeasca a romanilor din Tara Oltului PDF

Stefan Metes Manastirile romanesti din Transilvania si Ungaria 1936 PDF

Z Paclisanu Recenzie la St Metes 1936 PDF

Augustin Pop OSBM Ordinul Sf Vasile in Bis R Unita 1938 PDF

Ioan Iozsa Iozsa Piaristii si romanii 1940 PDF

Catalogus O S B M Provinciae Romenae 1946 PDF

Vasile Barbat SI Le theologien jesuite dans l’Eglise Roumaine Unie PDF

Vasile Barbat SI Teologul iezuit in Biserica Unita 1701 1731 PDF

P. Prof. dr. Athanasie Pekar,OSBM a dedicat  un studiu bazilienilor români: P A Pekar OSBM Provincia RomaneascaSf Petru si Pavel a OSBM PDF . Pentru raritatea informaţiilor publicăm şi articolul pro manuscripto legat de vechiul şi popularul egumen al Bixadului, P. Arkadie Pasztory, OSBM Geza Bekes Ieromonah Arkadie Pasztory Bixad PDF

Coriolan Suciu Misionari greco catolici in Valachia sec XIX PDF

Ioan Ratiu Blajul in 1911 PDF (prezintă şi lista monahilor şi ieromonahilor blăjeni, din Ordinul local, ardelean, al sf.Vasile cel Mare, ordin stins cu moartea lui Elie Damian Domşa în 1933) N.B. Vechii monahi blăjeni , ca şi ceilalţi din Ardeal, aveau relaţii fraterne cu monahii bazilitani ucraineni, aparţinând Ordinului Bazilitan al Sf.Iosafat, dar n-au fost niciodată subordonaţi acestuia. Subordonarea românilor bazilitani celor ucraineni  s-a realizat după 1925, reînnoită în timpul prigoanei. Cu alte cuvinte, este o deosebire esenţială între monahii bazilieni de azi şi vechii monahi ardeleni, care au generat printre altele şi Şcoala Adeleană..)

Câteva studii despre Biserica Răsăriteană din Ardeal

Pentru cititorii noştri oferim unele texte mai puţin cunoscute despre Biserica Răsăriteană din Ardeal, care aduc jaloane noi în interpretarea unor realităţi confesionale timpurii de pe la noi:

George Baritiu Catechismulu Calvinescu Rakoczy Sibiiu 1879 PDF.

Lajos Tamas Fogarasi Istvan kateja 1648 Kolozsvar 1942PDF

Ioachim Craciun Catehismul Romanesc 1544 si urmatoarele PDF

Codicele de la Ieud sec XVI PDF

A se consulta obligatoriu şi studiile Dr. George Hancock-Ştefan Impactul Reformei asupra românilor între 1517-1645, Oradea, 2003, Cartea Creştină şi Dr. Ana Dumitran Religie ortodoxă – Religie reformată. Ipostaze ale identităţii confesionale a românilor din Transilvania în sec. XVI-XVII, Cluj-Napoca, 2004, Nereamia Napocae.

Primul text românesc cu litere latine (în ortografie maghiară) este celebrul Fragment Todorescu, aparţinând unui codice dintre 1571-1575. Iată o evocare a sa, din partea prof. Ion Gheţie Ion Ghetie Fragmentul Todorescu 1571-1575 (extrase)PDF. Lucrarea respectivă a fost editată în 1982(?), necunoscând o distribuire adecvată. Aduc mulţumiri Dnei.Prof. Emilia Todoran, care mi-a permis fotocopierea lui.

Liturghierul lui Coresi 1570 PDF

G Enaceanu Notite istorice Sinod Iasi PDF

Melchisedec Stefanescu Biserica Ortodoxa si Protestantismul sec XVII PDF (sunt publicate şi deciziile sinodale de la Iaşi şi de la Betleem/Ierusalim)

Bernard Dupuy L’Union de Brest. Dialogue Rutski Moghila PDF (articol fundamental în care este prezentată dorinţa de Unire cu Roma a Sf. Petru Movilă, Mitropolit al Kievului )

Octavian Barlea Ostliche Tradition Westlicher Katolizismus Ioan Giurgiu Pataki PDF

Augustin Bunea Episcopul Ioan Inocentiu Klein ed II PDF

Polemicile ortodoxe/unite din sec.XVIII sunt ilustrate de două manuscrise, unul publicat de Ghenadie Enăceanu în 1883, altul de P. Prof. Teodor Bodogae de la Sibiu:

Visarion de la Sambata Uniatia sau a treia lege 1746PDF (Polemica avea loc între stareţul Visarion de la Sâmbăta şi protopopul unit al Făgăraşului, Vasile Băran)

T Bodogae Din cunostintele teologice ale preotilor ardeleni de acum 200 ani 1944 PDF.

Iata şi prima ediţie din Floarea Adevărului, Blaj 1750Floarea Adevarului Blaj 1750 PDF.  Despre evenimentele din 1759-1761 iată câteva studii importante : Acad. Dan Simonescu Dan Simonescu Plangerea manastirii Silvasului 1762 PDF,Prof. Alexandru Mareş în Gorovei Barbu Mares Studii Verbum 1990PDF  şi un articol important al P. Ioan Beju şi Prof. Keith Hitchins, publicat în Mitropolia Ardealului, Sibiu, 1974, nr. 1-3 Keith Hitchins Ioan Beju Conscriptie 1763PDF.

Despre întemeierea Mitropoliei Ardealului oferim un studiu extrem de original, ce explică şi sanatoria canonică din partea patriarhiei Constantinopolitane, a P. Prof.dr. Ştefan Lupşa (1905-1964) de la Sibiu, de formaţie cernăuţeană, apărut în serial în Mitropolia Ardealului (nr. 3-4/1956 , 3-4/1957, 1-2/1958, 7-8/1960): St Lupsa Mitropolia Ardealului sec XIV XVI PDF precum şi două articole ale istoricului Dr. Daniel Barbu (integrând inclusiv noile informaţii apărute după 1980): D Barbu studii Catolicism sec XIVPDF.

John Filip Vizita Apostolica in Transilvania 1858 PDF

Octavian Barlea Romania si Roma sub Alexandru Ioan Cuza PDF

Ce sunt Capitlurile diecezane ? Iată două studii esenţiale: V Macaveiu Capitlul metropolitan Blaj 1937 PDF şiN Brinzeu Capitlurile catedrale 1942 PDF. Asta spre lămurirea celor care după 1992 au ignorat existenţa lor, şi spre ruşinarea celor ce canonici (şi prelaţi papali fiind), au asistat nepăsători la dărâmarea acestora.

La 35 de ani de la trecerea întru eternitate a PS Dr. Iuliu Hirţea, Mărturisitor al Credinţei

În 28.VI. 1978 trecea întru eternitate Episcopul Mărturisitor Dr. Iuliu Hirţea, titular de Nebbi, Administrator Apostolic al Diecezei Greco-Catolice a Orăzii Mari. Episcopul Hirţea era biblist de formaţie, şi pkănuia o nouă traducere a Sf. Scripturi. Anii de detenţie, boala contactată în urma acesteia şi hărţuirea Securităţii l-au împiedicat să-şi ducă la capăt proiectele. Oferim în amintirea sa fişierele PDF ale traducerii Vulgatei, făcută de episcopul Petru Pavel Aron şi colaboratorii săi la Blaj între 1760-1762 şi ale Bibliei lui Samuel Micu (1795) care a fost reeditată şi de către ierarhii ortodocşi până în 1914:

Biblia Traducerea Vulgata P P Aron Blaj 1760 PDF

Atenţie: fişierul are peste 4000 pag., şi 400MB. Apăsaţi cu dreapta mouse-ului, apoi în Save as pe Desktop. Pentru vizualizarea facilă, site-ul http://www.scoalaardeleana.ro oferă o pagină cu toate cărţile biblice şi studiile anexe defalcate: http://www.scoalaardeleana.ro/index.php?id=23&articles=33

Biblia Samuel Micu Blaj 1795 PDF (are doar 16 MB!)

La 60 de ani de la mucenicia PS Dr. Ioan Suciu (Închisoarea Sighet, 27.VI.1953)

În amintirea martiriului PS Dr. Ioan Suciu, numit de Msgr. Canonic Tertulian Langa:  Ioan Gură de Rai, oferim cititorilor câteva din articolele Martirului, publicate în revista blăjeană Tinerimea Nouă ( continuare a revistei Marianistul), între 1936-1940. Viitorul episcop martir semna pe atunci ca Părintele Suciu, Marianistul, I O S, Amator Juventutis, precum si cele mai multe articole ale redacţiei revistei. Selecţia noastră vine în completarea volumului Episcop Ioan Suciu – Tăria creştină, Blaj, 2006, ed. Buna-Vestire, din care au fost eliminate articolele azi politically incorrect.

Ioan Suciu et alii articole Tinerimea Noua 1936-37 PDF

Ioan Suciu et alii articole Tinerimea Noua 1938-40 PDF

Se observă marile teme pe care viitorul episcop le va dezvolta în viitoarele sale opere Eroism, Tinereţe , Mama…Desigur apar şi articole ale colaboratorilor, într-una din cele mai vioaie reviste pentru tineret din acea vreme. Iar faţă de platidunile de azi…

In Memoriam I.P.S. Dr. Alexandru Russu, Mitropolit ales al Bisericii Greco-Catolice din România, Episcop al Maramureşului, Martir al Credinţei, la 50 de ani de la trecerea întru veşnicie (9.V.1963, închisoarea Gherla)

Cei 50 de ani de la mucenicia Mitropolitului ales Dr. Alexandru Russu sperăm să fie omagiaţi de cei în cauză, prin simpozioane sau studii de resort. Osemintele lui oricum zac abandonate în Cimitirul Deţinuţilor Politici din Gherla La Cărămidărie, străjuite de un gard modest, acum ruginit, şi un crucifix . Mitropolitul ales Alexandru Russu, fost canonic al arhidiecezei de Alba iulia şi Făgăraş, redactor al prestigioasei Cultura creştină şi redutabil condeier al Unirii, şi-a purtat cu onoare atât preoţia şi canonicatul, cât şi episcopatul. Sfinţenie, rigoare, eficienţă, demnitate, apostolat fără compromisuri – iată bornele miliare ale drumului Mitropolitului Russu în ogorul Domnului.

În onoarea lui, precum şi spre veşnica lui pomenire, oferim cititorilor câteva fişiere PDF dupâ câteva cărţi fundamentale, azi de negăsit (şi desigur nereeditate ):

Primul catehism tipărit la Blaj, Floarea Adevărului, ediţia 1750, păstrată într-un singur exemplar, in Biblioteca Naţională din Budapesta, în faimoasa colecţie Todorescu :

Floarea Adevarului Blaj 1750 PDF

Can. Dr. Augustin Bunea Şematismul Jubiliar al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş, de la Sfânta Unire ani 200 (Blaş, 1900):

Sematism Jubiliar Alba Iulia si Fagaras 1900 a PDF

Sematism Jubiliar Alba Iulia si Fagaras 1900 b PDF

Sematism Jubiliar Alba Iulia si Fagaras 1900 c PDF

Can. Dr. Ioan Boroş şi P.S. dr. Demetriu Radu  Şematismul Jubiliar al Diecezei Lugojului (Lugoj, 1903):

Sematism Jubiliar Lugoj 1903 a PDF

Sematism Jubiliar Lugoj 1903 b PDF

Sematism Jubiliar Lugoj 1903 c PDF

Iată şi Şematismul Jubiliar al Diecezei Gherlei, din 1900

Schematismus cleri Dioecesis Szamosujvariensis 1900

Can. Dr. Victor Bojor Canonicii Diecezei de Gherla şi de Cluj-Gherla, 1937:

Victor Bojor Canonicii de Cluj Gherla PDF

Şematismul Diecezei de Maramureş din 1936, acesta din urmă reeditat în 2011, în Baia-Mare, de Surorile Lauretane:

Sematism Maramures 1936 PDF

Iată şi Şematismul Jubiliar al Diecezei de Oradea Mare, de la 1900, redactat în principal de Can. Dr. Augustin Lauran (1879-1912):

Augustin Lauran  Sematism Jubiliar Gr Cat Oradea Mare 1900 PDF

Can. Dr. Iacob Radu Istoria Diecezei Greco-Catolice a Orăzii Mari 1777-1927:

Iacob Radu Istoria Diecezei Orazii Mari 1777 1927 PDF. (N.B. la acest fişier trebuiesc rotate paginile, prinsemnul specific din toolbarul programului Adobe Reader)

S A Prundus Sematismul Diecezei Gr Cat de Cluj Gherla 1947PDF

Şi ceva despre Năsăud: G Bichigean Slujitorii altarului Bisericii Romane Nasaud1936 PDF

Înalt prea Sfinţite Martire Alexandre, roagă-te pentru noi!

Episcopii Ioan Suciu, Alexandru Todea şi Canonicul Dumitru Neda despre vremurile din urmă

În timpul dramaticelor momente de la Sf. Scaun oceanul de platitudini, mareea de imbecilităţi vehiculate prin mass-media şi optimismul găunos, surogat al pseudospiritualităţii ne împiedică să ne concentrăm asupra lucrurilor cu adevărat esenţiale. Este firesc (!?!) ca cei credincioşi azi să nu mai primească hrana spirituală de care au nevoie. Sf. Malachy Maelmaedbog Ua Morgair, arhiepiscop de Armagh (+ 2.XI.1148) ne avertizează ca după De gloria olivae, In persecutione extrema S.R.Eccl. sedebit Petrus Romanus, qui pascet oves in multis tribulationibus; quibus transactis civitas septicollis diruetur, et Judex tremendus judicabit populum suum. Finis (Amen)

Oferim cititorilor studiul Canonicului Mărturisitor al Credinţei Dr. Dumitru Neda (1893-1956) despre Sfârşitul vremurilor, publicat în Cultura Creştină din 1940:

D Neda Sfarsitul Lumii pdf      Sunt prezentate şi comentate profeţiile Sf. Odille (720), a Ven. Bartolomeu Holzhauer(1613-1658), cea de la Salette (1846) şi multe altele. Inclusiv a Sf. Malachy.

Viitorul episcop şi mitropolit Mărturisitor al Credinţei, Dr. Alexandru Todea, are un studiu doctrinar de neînlocuit (publicat în Cultura Creştină din 1941) despre a Doua venire a Mântuitorului. Iată-l:

Al Todea A Doua venire a Mantuitorului pdf  Cu atât mai mult cu cât ereziile asupra acestui moment sunt destule.

Episcopul Martir Ioan Suciu ne oferă şi instrumentele de luptă. Cartea lui despre Fecioara de la Fatima nu a fost reeditată nici din greşeală. Iat-o aici:

PS Ioan Suciu Fecioara de la Fatima.pdf.

Un excelent studiu despre Mesajul de la Fatima,adus la zi, l-a redactat P. Dr. Cătălin Linus Popian: P Lino Popian Fatima Opus 2001.pdf

M. Maria Ionela Cotoi,CIN, Mărturisitoare a Credinţei, în 1948 atrăgea atenţia asupra aceloraşi timpuri, chiar dacă existau condiţionări istorice evidente:Manifest M Ionela 1948.pdf  şi iată şi o versiune ce provenea de la ea şi circula chiar şi în Statele Unite ale Americii Mesaj M Ionela 1950.pdf

Somn uşor echipei de zgomote!

Prof. Ioan Chindriş – Studii despre Şcoala Ardeleană

La solicitarea Dlui. Prof. Ioan Chindriş, reputat cercetător al fenomenului cultural şi spiritual numit Şcoala Ardeleană, şi totodată luptător pentru neuitarea lui, suntem onoraţi sa publicăm pe pagina noastră operele D-sale. legate de acest subiect. Lucrările D-sale. (unele realizate şi cu alţi colaboratori, în domeniul filologic evidenţiindu-se Dna. Prof. Niculina Iacob) sunt accesibile şi pe site-ul http://www.scoalaardeleana.ro, site ideat şi îngrijit de P. Dr. Florin Jula.

Ioan  Chindris  Unirea cu Roma si Scoala Ardeleana.pdf

Ioan Chindris_Cultura si societate in contextul Scolii Ardelene.pdf

Împreună cu colaboratorii  Dna. Prof. Niculina Iacob şi alţii:

Chindris Iacob: P P Aron.pdf

Chindris Iacob et alii Samuel Micu.pdf

Chindris Iacob et alii Budai Deleanu.pdf

Chindris Iacob Birtz: Ioan Marginai Stihuri din Sfanta Scriptura.pdf

Iată şi ediţia a II-a a operei lui Augustin Bunea, dedicată lui Inocenţiu Micu Klein, liber baron de Sad, ediţie coordonată de Ioan Chindriş şi Niculina Iacob Augustin Bunea Episcopul Ioan Inocentiu Klein ed II PDF

In Memoriam Msgr. Zenovie Pâclişanu (1886-1957) Martir al Credinţei

Prelatul Papal, Msgr. Zenovie Pâclişanu (1886-1957), membru corespondent al Academiei Regale Române, fost şi funcţionar superior în Ministerul Cultelor şi deţinut pentru credinţă de repetate ori, vicar clandestin al Vicariatului de Bucureşti după 1948, a fost rearestat în 1956, decedând în timpul anchetelor de la Securitate. Adică a fost ucis de bolşevici. El este unul din maximii istorici ai Bisericii Româneşti, de talia lui Augustin Bunea, Ioan Lupaş, Silviu Dragomir, Msgr. Octavian Bârlea, etc.

Au fost reeditate, prin grija Pr. Dr. Ioan Timbuş , Biserica şi românismul, ed.II, Tg.Lăpuş, 2005, Galaxia Gutenberg, Istoria Bisericii Unite, ed.III, Tg. Lăpuş, 2006, Galaxia Gutenberg, Istoria creştinismului antic,ed.II, Tg.Lăpuş, 2009, Galaxia Gutenberg şi prin grija Dr. Andreea Mârza  Relatio Rumenorum e terris Coronae S.Stephani ad Reformationem saec. XVI et XVII, Sibiu, 2010, Techno Media.

Oferim o colecţie incompletă ale articolelor sale de istorie religioasă românească, pentru difuzarea lor. Revista Cultura Creştină de altădată (1911-1926, 1936-1944), de la Blaj, este greu de găsit în colecţii complete. Tehnoredactarea fişierelor s-a făcut cu mijloace modeste, unele programe nu au recunoscut vechiul sistem ortografic, etc, deci greşelile ni se atribuie nouă, nicidecum Msgr. Pâclişanu sau Revistei Cultura Creştină.

Paclisanu studii I 1911-16.pdf

Paclisanu studii II a 1915-20.pdf

Paclisanu studii II b 1919-22.pdf

Paclisanu Teologul iezuit.pdf

Paclisanu studii III 1936-38.pdf

Paclisanu Proces Literar.pdf

Paclisanu studii IV 1939-1942.pdf

Sperăm ca reeditarea studiilor sale, complement necesar al Istoriei Bisericii Unite să fie făcută mai bine, profesionist, şi complet, de cei ce se ocupă de cultivarea exegezei operei sale.

Episcopi vechi maramureşeni (Maramureşul Istoric, Sec. XVII-XVIII)

Oferim cititorilor noştri alte două cărţi digitalizate, despre istoria Bisericii Maramureşene, fie ea Ortodoxă sau Greco-Catolică. de asemenea de negăsit. Una este cea a Vicarului de Maramureş, Titu Bud – Date istorice despre protopopiatele, parochiile şi mânăstirile române din Maramureş din timpurile vechi până la anul 1911, Gherla, 1911, Tip. Diecezană (iat-o aici T Budu I Bisericesti Maramures.pdf)   iar cealaltă a P. dr. Alexandru Cziple – Documente privitoare la Episcopia de Maramurăş , Bucureşti, Analele Acad. Române, II/XXXVIII, 1916 (iat-o aici Cziple Episcopia Maramures.pdf).    Vezi si recenzia lui Zenovie Pâclişanu, din 1916+17 aici:Paclisanu recenzie Cziple.pdf

Iată şi o broşură mai rară: Titu Budu disertatie despre episcopii si vicarii de Maramures Gherla 1891

N.B. Maramureşul Istoric era de trei ori mai mare ca cel actual, două treimi fiind acum în Ucraina Carpatică. Baia-Mare şi ţinuturile la sud de Gutin, precum şi Ţara Oaşului ţineau de comitatul Sătmar.

Pentru alte texte fundamentale a se vedea excelentul site al P. Dr. Véghseő Tamás, şi librăria virtuală Antal Hodinka aici (byzantinohungarica.hu/node/351). Multă vreme va mai trece până când să avem şi noi o bibliotecă virtuală de acest calibru.

În 1938 Prof. Simion Reli, de la Universitatea Cernăuţi, scotea cartea „Biserica Ortodoxă Română din Maramureş în vremurile trecute”. Cartea este citată, mai mult sau mai puţin confesionalist şi azi. pentru a-i sublinia erorile, publicăm recenzia sugestivă  „O carte ce nu trebuia scrisă”, a Msgr. Zenovie Pâclişanu, Cultura Creştină, Blaj, nr.6-7/1938 Paclisanu Biserici Maramures..pdf

Documente uitate din trecutul Bisericii Greco-Catolice din România III

Cărţile cu adevărat importante despre istoria Bisericii Greco-Catolice din România, mai ales cele privind perioada dintre 1970-1990, se găsesc cu greutate, slabe şanse fiind pentru reeditarea lor. Vom încerca să oferim câteva materiale publicate anterior, unele fiind postate chiar şi în spaţiul cibernetic, dar care din nefericire, au toatte şansele de a trece neobservate.

Istoricul Claudiu Secaşiu a scris un material excelent dedicat prelatului papal, viitor ordinariu clandestin al Vicariatului Apostolic de Bucureşti, membru al Academiei (Regale) Române şi martir al credinţei, Msgr. Zenobie Pâclişanu C Secasiu Z Paclisanu..pdf

Istoricii  Prof. Dr.Ovidiu Bozgan şi Prof. Dr. Andre Kom (Amsterdam) au câteva studii esenţiale referitoare la „unificarea” din 1948 şi mişcarea petiţionară din 1956 Bozgan Kom Studii gr cat..pdf

P. Dr. Aurel Leluţiu a fost o figură importantă a rezistenţei greco-catolice, existând serioase indicii că ar fi fost consacrat episcop între 1979-1981 de către PS Alexandru Todea )a se vedea mai jos volumul nostru dedicat PS Ioan Ploscaru). Dnii. Laura Leluţiu şi Ovidiu Constantin Savu din Braşov i-au dedicat P(S) Aurel Leluţiu un excelent fotomontaj biografic: Laura Lelutiu-ro.     Un alt material biografic important dedicat P. Leluţiu a fost creat de nepotul acestuia, Ing. Vasile Costea (include şi panegiricul ţinut la înmormântare de PS Alexandru Todea!). Acesta a postat materialul pe http://www.geocities.com/aurel_lelutiu, dar din nefericire http://www.geocities a fost închis în anul 2009. Din fericire materialul a fost listat şi scanat, deci salvat. Iată-l aici:Ing Vasile Costea Aurel Lelutiu.pdf

Regretaţii P.Dr. Silvestru Augustin Prunduş, OSBM (1915-2004) şi P. Clemente Plaianu (1913-1999) au publicat la Cluj, în 1994, Ed. Viaţa Creştină lucrarea „Catolicism şi Ortodoxie Românească. Scurt istoric al Bisericii Române Unite”.

(P. S.A.Prunduş şi P. Clemente Plaianu, Cluj, 1997)

Lucrarea e demult epuizată, dar e oferită şi pe site-ul http://www.bru.ro. Deşi ideile celor doi regretaţi autori referitoare la ternarele diecezane sunt lipsite de fundament canonic şi istoric, iar problema episcopilor Justin Paven, Octavian Cristian şi Emil Riti este eronat prezentată, lucrarea rămâne un compendiu excelent al istoriei Bisericii Greco-Catolice din România: Catolicism_si_Ortodoxie1.pdf    Catolicism_si_Ortodoxie2.pdf  Catolicism_si_Ortodoxie3..pdf

Un corectiv necesar l-a adus avocatul Dr. Vasile Marcu (1910-2005), fost Avocat al Mitropoliei Blajului, ce  a scris câteva lucrări esenţiale privind istoria BRU. Din nefericire cărţile lui sunt demult epuizate. Prezentăm extrase din lucrarea apărută în 1997, ed. Crater, Bucureşti: Biserica Română Unită (greco-catolică). Lanţuri şi teroare , legate de Congregaţia Inimii Neprihănite,  unde apare reprodusă faimoasa scrisoare din 18.IV.1981, semnată de Alexandru Todea, prin care cere permisiunea Sf. Scaun de a consacra 5 episcopi:Vasile Marcu BRU 1997.pdf

Oferim şi extrase din lucrarea sa din 2002 „Biserica Română Unită încă în suferinţă” , şi mai rară decât cea din 1996: Vasile Marcu 2002 CIN.pdf  Vasile Marcu Episcopi 2002.pdf  Prof dr. M.I.Cristescu are un studiu important ce confirmă datele Av.Dr.Vasile Marcu :M Cristescu 2004.pdf

Un excelent documentar a fost publicat de P. iconom stavrofor Dr. Cătălin L. Popian (Italia) despre corespondenţa dintre ÎPS Iuliu Hossu şi PS Ioan Ploscaru (pe site-ul http://www.popian.it ). Îl redăm în format PDF :C Popian Hossu Ploscaru.pdf

De asemenea, studiul din 2007  a distinsului cercetător Emanuel Cosmovici, biograf specializat în viaţa martirului Mons. Vladimir Ghika, legat de amintirile Msgr. Hieronymus Menges succesiunea jurisdicţiei în Arhiepiscopia de Bucureşti, a fost postat pe un site cibernetic deja închis. Îl reoferim cititorilor, fiind un articol extrem de important pentru studiul istoriei eclesiastice:Cosmovici Menges Ghika.pdf

(Msgr. Octavian Bârlea 1913-2005)

O biografie a Msgr. Vladimir Ghzka a fost scrisă şi de Prelatul Papal, Capelan al SMOM, Msgr.DDr. Octavian Bârlea (1913-2005), în 1960, publicată iniţial in Caietele OBSS III (Cluj, 2002, Napoca Star). Documentarea s-a bazat pe date inedite provenite şi de la prinţul Dimitrie Ghyka. O oferim aici cititorilor:Octavian Barlea Vladimir Ghyka.pdf

Multe ne despart de scriitorul şi jurnalistul William Totok (Germania) dar trebuie să recunoaştem că studiul său dedicat tentativelor de infiltrare ale Securităţii la Sf. Scaun este excelent, la fel materialul dedicat P. Rafael Haag SI. Publicate  iniţial în Halbjahresschrift precum şi pe site-urile Europei Libere sau al Deutsche Welle, ele merită reoferite cititorilor colaţionate. Perspectiva este deosebită W Totok Securitate vs Vatican..pdf  Msgr. Francisc Augustin era însoţit la Roma de Msgr. Karoly Pakocs, care defectând de la colaborarea cu Securitatea, a fost asasinat prin înscenarea unui accident auto în 1966. A se vedea şi tratatul, obligatoriu de consultat dar perfect ignorat de istoricii eclesiastici români, a P. Dr. Imre Tempfli Sarbol es napsugarbol. Pakocs Karoly pűspőki helynők elete es kora 1892-1966. Budapesta, 2002, EMET, 1168 p.

Scriitorul şi istoricul SRI Mihai pelin (1940-2007) are publicat pe blogul http://mihaipelin.wordpress.com un serial dedicat Legaţiei Italiene. M Pelin Legatia Italiei.pdf       Despre referiririle sale la cazul M. Maria Ionela Cotoi am tratat în volumul „Alte fîrâme din Prescura prigoanei” (vezi mai jos). Dar unele lucruri despre italienii încarceraţi în puşcariile comuniste româneşti îi erau necunoscute lui Pelin, sau le-a trecut sub tăcere (ex. torturarea la anchetă). Oferim cititorilor memoriile diplomatului Eraldo Pintori (1915-1992) Eraldo Pintori Memorie .pdf    precum şi opusculul P. Don Francesco Molinari dedicat P. mărturisitor Clemente Gatti OFM (1880-1952), susţinător plin de abnegaţie a Bisericii persecutate Molinari Gatti Ghyka.pdf

Ion Mihai Pacepa în National Revue are un articol important legat de infiltrarea serviciilor secrete din Europa comunistă la Sf. Scaun, unul din scopuri fiind şi compromiterea imaginii papei Pius XII. Articolul e reprodus şi cibernetic, iată-l aici:Pacepa KGB Vatican.pdf    În articol apare o greşeală, memoria jucându-i o festă  fostului general de Securitate: în 1959 au fost eliberaţi la schimb cu doi agenţi români 6 deţinuţi politici pentru credinţă germani, în frunte cu Msgr. Josef Nischbach (1899-1970), şi nicidecum PS Augustin Pacha, decedat în 1954, acesta din urmă fiind eliberat datorită insistenţelor lui Petru Groza. A se vedea şi lucrarea noastră „Alte fărâme din Prescura Prigoanei”.

Vom ţine sperăm rubrica aceasta deschisă.

Documente uitate din trecutul Bisericii Greco-Catolice din România II

Publicăm lucrarea fundamentală a Msgr. Dr. Petru Gherman, din Exil după 1945, paroh greco-catolic la Bruxelles, „L’ ame roumaine ecartelee”, Paris, 1955, ed du Cedre, un excelent compendiu al persecuţiilor suferite în România de Biserica Greco-Catolică, de Biserica Romano-Catolică şi de cea Ortodoxă, carte desigur ignorată după 1990:Pierre Gherman L’ame roumaine ecartelee .pdf

Republicăm şi patru memorii ale episcopilor greco-catolici redactate între 1948-1956, ele fiind publicate deja anterior, unele chiar şi în lucrările noastre: Memorii Ep Gr Cat 1948 55 56.pdf

Oferim cititorilor şi rezumatul tezei de doctorat a P. Vasile Bărbat SI (10.II.1925 Sâncel Blaj – 3.X.1963, Roma, studii la Blaj şi la Roma, din 1946, intrat în ordinul iezuit în 15.II.1952, ocupat cu pastoraţia exilaţilor din Belgia), teză dedicată teologului iezuit din Biserica Greco-Catolică din Ardeal din sec. XVIII. Sperăm ca alte legende să se risipească…V Barbat Le theologien jesuite.pdf precum şi studiul Vasile Barbat Teologul iezuit in Biserica Unita 1701 1731 PDF

(P. Vasile Bărbat SI 1925-1963)

De asemenea oferim cititorilor şi cele două numere ale revistei „Romanita”, a  teologilor români de la Colegiul Pontifical Pio Romeno inaugurat solemn în 1937. Au apărut din câte ştim 2 numere, printre semnatari fiind şi Eugenio cardinal Pacelli, viitor Papă Pius XII. Alte vremuri… A se vedea şi tabelele studenţilor teologi români de la Roma…Pio Romeno Romanita 1937 1938.pdf

Iată şi o lucrare extrem de rară în limba română (privită cu suspiciune între 1940-1944, complet interzisă şi vânată între 1945-1990 şi binenţeles ocultată după 1990): culegerea Enciclicelor „Divini Redemptoris” (condamnarea comunismului), „Mit brennender Sorge” (condamnarea nazismului) şi „Nos es muy conocida” (condamnarea regimurilor de tip liberal agnostic). Făceai puşcărie cruntă pentru ea…:Pius XI 3 Enciclice.pdf  Ulterior, la Roma, unii au trădat linia spirituală a Bisericii….(GB Montini IV Stalin.pdf).

Documente uitate din trecutul Bisericii Greco-Catolice din România (I)

Date si documente despre episcopii romani transilvaneni din sec. XVI-XVII au fost publicate de

Nicolae Iorga – „Stefan cel Mare, Mihai Viteazul si Mitropolia Ardealului„, Bucuresti, Analele Acad. Romane, II/XXVII, 1904 (iat-o aici:Iorga Mitropolia Ardealului.pdf)     si istoricul, membru corespondent al Academiei, Nicolae Dobrescu (1874-1914) in „Fragmente privitoare la istoria Bisericii romane‘, Budapesta, 1905, Tip. Luceafarul (iat-o aici:N Dobrescu Biserica Ardeal.pdf). Lucrarile sunt azi greu de gasit, si in biblioteci.

Prof. Nicolae Dobrescu (1874-1914)

Prof. I. Ursu, membru corespondent al Academiei, a publicat Manifestul Imparatului Leopold I din 12.XII.1701, de toleranta a Ortodocsilor din Ardeal (Bucuresti, Analele Acad Romane,II/XXXIV, 1912). Iata-l aici:I Ursu Manifest Leopold 1701.pdf    Si acesta este putin cunoscut, demontand teza prin care toti romanii ardeleni s-ar fi unit intre 1697-1701

Publicam si unicul tratat de drept canonic comparat din literatura romaneasca de resort, a canonicului Alexandru Grama. Da, este acelasi care l-a criticat pe Eminescu; din nefericire, studiul sau literar de spre Eminescu i-a conferit o damnatio memoriae ce s-a extins si asupra studiilor sale istorice si canonice. Aceste studii insa, chiar daca unele pozitii pot fi reconsiderate, isi pastreaza actualitatea. Grama, Alecsandru Institutiunile calvinesci in Biserica romanesca din Ardelu, Blasiu, 1895:

Alexandru Grama Institutiunile calvinesci.pdf

Actele Sinodului de la Blaj 1869.pdf

Iata si rara lucrare a canonicului Ioan Micu Moldovan (Moldovanut) despre sinoadele Bisericii Greco-Catolice din Ardeal;  Micu Moldovanu, Joanne – Acte sinodali ale baserecei Romane de Alba Julia si Fagarasiu, I/Blasiu 1869, II/Blasiu 1872:

J Micu Moldovanu Acte sinodali 1.pdf

J Micu Moldovanu Acte sinodali II.pdf

Iata si cateva seriale celebre ale lui Ioan Micu Moldovanu si Timotei Cipariu, publicate in faimosul „Archivu pentru Filologia si Istoria” , Blasiu, 1867-1872:

J Micu Moldovanu Libertatea constiintei.pdf

J Micu Moldovanu Recenzie Popea.pdf

T Cipariu Acte si fragmente latine romanesci.pdf

T Cipariu Documente bisericesti.pdf

T Cipariu Cuvant ASTRA 1862.pdf

Acte sinodale. Actele primelor trei concilii provinciale:

Conciliulu provincialu I (editia 1886).pdf

Conciliulu provincialu II (editia 1886).pdf

Conciliul Provincial I (1872) a

Conciliul Provincial I (1872) b

Conciliul Provincial II (1882) a

Conciliul Provincial II (1882) b cu decrete anexe pentru conciliile I şi II

Decretele primelor două concilii provinciale sunt prezentate după ediţia lor din 1927 (a III-a).

Pentru Conciliul III Provincial  (1900)există ediţia din 1906:

Conciliu III Provincial.pdf

Pastorala Jubiliară din 1900 a.pdf

Pastorala Jubiliară din 1900 b.pdf

Decretele celor trei concilii provinciale greco-catolice din Romănia cuprind un tezaur dogmatic, liturgic, canonic dar şi procedural de neînlocuit. Trist este că după 1990 nimeni nu le-a reeditat, nici măcar în reproducere anastatică! E lesne de bănuit de ce: unora le convenea şi le convine ca o mare parte din cler şi dintre mireni să nu fie informaţi. Lipsa informării predispune la manipulare. Multumim Celui de Sus ca putem pune la dispozitia celor interesati documentele canonice fundamentale ale Bisericii Greco-Catolice din Romania, fapt ce nu s-a realizat din 1990 incoace.

Fantomaticul „Conciliu al IV provincial” iniţiat prin 1997-2000?, care nu ştim dacă a fost închis sau ba, dacă a fost aprobat sau nu de Sf. Scaun, va avea mult până să îl egaleze pe cele precedente, atât ca rigoare canonică, precum şi ca limpezime doctrinară. Iar în confuzia timpurilor actuale, decretele celor trei concilii provinciale pot fi un îndreptar pastoral sigur şi clar.

Biserica Ortodoxă a început prezentarea cibernetică a unor importante texte privind istoria noastră bisericească, inclusiv colecţia prestigioasei reviste „Biserica Ortodoxă Română”, ce începe pe la 1872.

.P. Dr Tamás Véghseő  a deschis un site excepţional dedicat Bisericilor Greco-Catolice din Europa centrală şi orientală, cu o impresionantă bibliotecă digitală, accesibilă în mod liber: http://byzantinohungarica.hu/. Mitropolia Blajului va mai avea mult până va crea un site de valoarea organizatorică şi documentară ca cel al  P. Véghseő.

Tot pentru documentare, din colecţia oferită de P.Véghseő   oferim cititorilor noştri faimoasa carte a lui Nikolaus Nilles, SI – Symbolae ad illustrandam historiam Ecclesiae Orientalis in Terris Coronae S. Stephani, Oeniponte (Innsbruck), 1885, 2 vol., tip Felician Rauch, aici unite intr-un fişier PDF compact: Nilles Nicolaus. Symbolae_ad_illustrandam_historiam_ecclesiae.pdf

Pentru cei ce neagă existenţa Sinodului din 1697, prezidat de Mitropolitul Theofil Seremy, iată un excelent studiu al Dr. Nicolae Gudea Biserica Română Unită 300 de ani (1697-1997), Cluj-Napoca, 1994, Viaţa Creştină, aici:N Gudea BRU 300 de ani.pdf

Actele sinodului arhidiecezan de la Blaj din 1909: Sinod Blaj 1909.pdf

Publicăm şi lucrarea viitorului episcop martir al Lugojului, Dr. Ioan Bălan, „Limba cărţilor bisericeşti”, Blaj, 1914, un text care desigur a scăpat atenţiei publice după 1990: Ioan Balan Limba cartilor bisericesti.pdf   (a se vedea si lucrarea ingrijita de noi Ioan Balan –Sfaturi pentru urmasii in Hristos, vezi mai jos)

Memoriu al Episcopilor Uniţi către Consiliul Dirigent, în 1919: Memoriu BRU 1919.pdf

Discursul IPS dr. Vasile Suciu la Sinodul arhidiecezan din 1921: discurs IPS Vasile Suciu 1921.pdf

Nu se uscase bine cerneala pe documentele de la Alba-Iulia şi problemele au început… Iar in 30 de ani persecuţia  va fi atroce…

Deo volente, vom ţine această rubrică deschisă.

coordonator P. dr. Mircea Remus Birtz – „In Memoriam P. dr. Jozsef Denderle OSchP (1911-2002)”

In acest an se implinesc 60 de ani de la trecerea in glorie a Loctiitorului de Mitropolit, Mucenicul IPS dr. Valeriu Traian Frentiu (11.VII.1952, temnita din Sighet) precum si 100 de ani de la nasterea Cardinalului Alexandru Todea, Marturisitor al Credintei, si zece ani de la trecerea lui in eternitate. Deja despre Cardinalul Todea au aparut doua excelente lucrari, „Cardinalul Todea – Omagiu. Centenarul nasterii” (Tg.Lapus, 2012,Galaxia Gutenberg) si albumul „Alexandru Cardinal Todea 100” (Oradea, 2012, Metropolis). Suntem convinsi ca si Martirul Valeriu Traian Frentiu va fi omagiat cum se cuvine.

Opusculul prezentat mai jos omagiaza insa figura unui erudit preot piarist, P. dr. Jozsef Denderle, activ in Cluj-Napoca, ce a asigurat celebrarea liturghiilor in ritul latin nou, in limba romana, incepand cu 1984, si s-a oferit ca „paravan” pentru activitatile pastorale greco-catolice din Cluj. Totodata a fost si un cultor al apropierii intelectuale romano-maghiare. Conditiile in care el si-a desfasurat apostolatul au fost pline de obstacole, mai mult sau mai putin evidente. Ne-am facut o datorie de a omagia figura sa, nu doar in calitate de fost discipol spiritual si intelectual, ci si pentru a nu lasa ca amintirea sa sa fie estompata de alte, necesare de altfel, comemorari.

Cartea”In Memoriam P. Denderle”1

Cartea „In Memoriam P. Denderle”2

Andrea Dobeş – Fürtös:”Nebun pentru Hristos”. Soarta unui parinte iezuit in timpul regimului comunist. P. Otto Kanisius Farrenkopf SI (1888-1967)

Suntem onorati sa gazduim un important articol al Dnei. Dr.Andrea Dobeş – Fürtös despre persecutiile Bisericii din Romania, despre preotul marturisitor Otto Kanisius Farrenkopf SI (rugam cititorii sa coboare si la lucrarea Birtz-Kierein ” Alte farame din Prescura prigoanei 1948-1990″ unde vor mai gasi date interesante) si despre uzul psihiatriei in represiunile politice. In Romania P. Farrenkoopf a fost , din 1956, un „subiect” de pionierat. La fel s-a incercat si in 1951 cu M. Maria Ionela Cotoi,CIN.

Spre cinstea medicilor , mai ales a celor din Tarnaveni, P. Farrenkopf primea uneori „bilete de voie” sau era trimis si la alte sanatorii, cu alte profile medicale: este cazul celui din Savadisla, jud. Cluj, in 1958, unde a avut o intensa activitate pastorala clandestina cu maicile Maria Estera Vlas,CMD (careia i-a luat si profesiunea monastica definitiva), cu M. Maria Daniela Popa,CMD, cu familiie acestora si cu P. Pál Balázs, pe atunci paroh in acel sat. Iata articolul (cu text si reproduceri, pdf)

A Dobes Nebun pentru Hristos

N.B. Imaginile scrisorii sunt puse in fisierul PDF al articolului !

Articolul este urmat de un apendice documentar, o importanta scrisoare a p. Farrenkopf SI catre Ion Gheorghe Maurer si doua fotografii.

Sigur ca nu doar comunistilor li se parea o nebunie sa crezi in profetiile de la Fatima. Cu toate acestea, istoria a demonstrat ca mesajul de la Fatima  s-a implinit, se implineste, si se va implini, inclusiv cel legat de criza Bisericii, din textul ce insotea a III-a viziune (divulgata in 2000), text ce inca nu a fost publicat direct  (doar indirect, prin referintele de resort ale Papei Ioan Paul II in 1980, 1984, 2000 si ale papei Benedict XVI la Fatima in 2011, vezi mai pe larg lucrarile lui Antonio Socci si site-ul http://www.fatima.org).Intelepciunea comunista ne-a dus la cca.300 de milioane de morti. Asa ca este oricum de preferat „nebunia”Fatimei si a Evangheliei lui Iisus Hristos.

Atitudinea P. Farrenkopf a fost coerenta si consecventa cu  toti martirii si marturisitorii Bisericii in cei 2000 de ani de existenta a Ei. Ora pro nobis, pater Kanisius!

P. Mircea Birtz

P.dr. Mircea Remus Birtz; Dr. Manfred Kierein – „Cateva succesiuni apostolice catolice din Romania” / ” Apostolic Genealogies of Some Catholic Bishops from Romania”

Succesiuni apostolice1

Succesiuni apostolice2

Succesiuni apostolice 3

Lucrarea prezinta genealogii ale episcopilor orientali catolici (greco- si armeano-catolici) activi pe teritoriul Romaniei, precum si genealogiile apostolice (atat cat s-a putut reconstitui) a episcopatului catolic aflat in functie in 1948, continuand pana la zi. Cateva probleme interesante:

1. Athanasie Anghel nu a fost reconsacrat la Viena in 25.III.1701.

2.Cine a “retrogradat” Mitropolia Balgradului la statut de episcopie? Din publicarea unor facsimile din Condica Sfanta a Mitropoliei Ungro-Vlahiei si comentariile eruditului viitor episcop Ghenadie G. Enaceanurezulta ca procesul a avut loc la Bucuresti, in l698.

3. In dieceza Muncaciului au pastorit si episcopi de origine romana. Este prezentata succesiunea acestora pana in 1990.

This work present some apostolic genealogies of the Armenian-Catholic and Greek-Catholic Bishops from Romania (and Mukachevo, til 1990) and the apostolic genealogies of the Roman-Catholic Bishops from Romania starting with 1948. Where possible, portraits , pictures and photos were added. Some data founded on Western Apostolic Succesion sites must be corected there.

Erata. Cititorul este rugat sa corecteze:

1. la p. 78, Pius al VIII-lea a fost ales papa in anul 1829, nu 1826

2. la p. 101 sintagma “marturisitor al credintei” va fi aplicata PS. Antal Jakab, nicidecum lui Casaroli.

Este meritul episcopului erudit Ghenadie Gheorghe Enaceanu (1835-1989), din 1886 episcop de Ramnic de a fi editat Condica Mitropoliei Ungrovlahiei, din care, cu citarile de rigoare, am reprodus paginile legate de ierarhii ardeleni din sec.XVII. Arhiereul Ghenadie Enaceanu

Pentru alte detalii a se vedea lucrarile publicate in sistem PDF la rubricile Documente uitate din trecutul bisericii Greco-Catolice din Romania, I, II III.

P. Mircea Remus Birtz :Comunicat / Statement

In atentia celor ce utilizeaza acest blog!

Rog citati corect articolele si studiile publicate, precizand blogul ca atare. Unii dintre cititori au citat articolele Dnei. Dr. Andrea Dobeş – Fürtös uitand a preciza Remus Mircea Birtz Blog, ca si cum articolele ar fi fost scrise de subsemnatul.  Ma disociez categoric de un asemenea procedeu. A cita corect un studiu tine de alfabetizare!! P. dr. Mircea Remus Birtz

To all users of this Blog!

Please quote corectly the studies published here! Never forget to mention Mircea Remus Birtz Blog, otherwise some articles can be wrongly atributed to myself.  I’m rejecting categoricaly such procedures. Quoting corectly means avoiding illiteracy! P. Mircea Remus Birtz

P. dr. Mircea Remus Birtz; Dr. Manfred Kierein Kuenring – „Voices from Ecclesia Militans from Czekoslovakia” (1948-1989)

Voices from EM Cz-Sk Part.1

Voices from EM Cz-Sk Part 2

Voices from EM Cz-Sk Photos

This booklet is a short introduction on the struggle of the Catholic Church from the former Czechoslovakia, between the sorrowful years 1948-1989. We presented some letters, some documents of the Holy see, and some photos. Sure, depending most on foreign languages sources, our work has imperfections and mistakes. We are apologysing for that.

We express also our gratitude to Their Excell. Archbp. Gyoergy Jakubinyi, Archbp. Jean Claude Perisset, Bp. Bartolomej Urbanec, Bp. Oliver Oravec, Bp. Jan Blaha and Bp. Dusan Spiner for their encouragements or observations.

His. Excell. Bp. Jan Blaha observed that he was not a co-consecrator of Bp. Spiner, nor was Bp. Krpalek one. However, being co-consecratos is one thing, being present at the consecration is another thing (this was stated by DDrr. Fiala-Hanus book, too, according to a testimony done by Bp. Spiner in presence of Bp. Blaha). They were present there (Bp. Krpalek accompanied Bp. Spiner ath the consecration place), and, according to a custom during the persecution, each from the assisstants imposed his hands upon the head of the newly to be consecrated candidate. This applied also to priestly ordinations. It was not only a rite with theological significance (the newly ordained being a gift to the Lord from the part of the faithful) but also with practical significance. When the StB could discover the consecration, each imposing his hands on the receiver, the real consecrator was covered. However, Bp. Felix Maria Davidek used the Tridentine Pontificale Romanum until the end of the years ’80 of the XX-th Cent. The new Pontificale Romanum acording to the Novus Ordo Missae was later translated in Czech, and a Slovak traduction (availalble more earlier) was not enjoyed in Moravia for its literary style. So the bishops consecrated by Dr. Felix Maria Davidek are genuine bishops even according to the strict ritual prospective (absolute tutiorism). And Davidek was very attentive when performing consecrations!

We don’t want to generate sterile polemics. But sure we are interrested in precise facts, and here each contribution is useful. Despite the different theological orientations, we tried to present each position correctly, with its own arguments. And of course we can understand that not all the groups presented here are perfectly synchronised.

For us, The Catholic Church from the former Czechoslovakian Republic gave precious lessons not only for the past, but for future also. And to avoid the loose of memory of the first line Gospel front militants, it’s a duty of honour.

Who desires to receive the book, can contact H.Exc. Hofrat Dr. Manfred Kierein, OBSS at the following post adress: Dr. Manfred Kierein, Postfach 1, A-1016 Wien, Austria.

P. dr. Mircea Remus Birtz

Andrea Dobeş – Fürtös : Studii Eclesiastice 1948-1989

 

Dobeş – Fürtös, Andrea : Preoti catolici in atentia Securitatii. Cazul Gheorghe Patrascu (1958 – 1989

Dobeş – Fürtös, Andrea: Vicarul Aloisiu Boga si regimul comunist

A Dobes Nebun pentru Hristos (Otto Kanisius Farrenkopf SI)

Dobes Andrea Alexandru-Todea in dosarele Securitatii-studiu

Dobes– Fürtös  Andrea Mitropolitul Alexandru-Rusu si regimul comunist

Dobes – Fürtös Andrea canonicul-Czumbel-Lajos

Dobes– Fürtös  Andrea P Rafael-Friedrich

 

Suntem onorati sa publicam in site-ul nostru studiile Dnei. Andrea Dobeş – Fürtös, cercetator in istorie,  muzeograf la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Sighet, si una din putinii specialisti de la noi in istoria penitenciarului de sinistra amintire din acel loc. Studiile acestea au fost tiparite, dupa cum urmeaza:

1. Vicarul Aloisiu Boga şi regimul comunist, în „Pro Memoria. Revistă de istorie ecleziastică” nr. 8/2009, Editura ARCB, pp. 181-215

2. Episcopul Alexandru Todea în dosarele Securităţii (1961-1989), în „Stat şi viaţă privată în regimurile comuniste”, (coordonatori Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu), Iaşi, Editura Polirom, 2009, pp. 310-323.

3. Preoţi catolici în atenţia Securităţii. Cazul Gheorghe Pătraşcu (1958-1989), în „Forme de represiune în regimurile comuniste”, (coordonatori Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu), Iaşi, Editura Polirom, 2008 , pp. 304-318.

4. Episcopul Alexandru Rusu şi regimul comunist 1958-1963, în Revista Arhivei Maramureşene, nr. 1/2008, Baia Mare, pp. 88-106.

5. Materialul cu Parintele Rafael Friedrich este sub tipar in revista Pro Memoria

6. Materialul despre canonicul Lajos Czumbel a aparut in Revista Arhivei Maramuresene.

Concluziile lor (bazate pe arhivele CNSAS, Directiei Gen. a Penitenciarelor,etc) intregesc in chip fericit concluziile noastre (bazate pe surse eclesiastice). Vezi mai jos si volumele noastre, mai ales „Farame din Prescura Prigoanei” si „Alte Farame din Prescura Prigoanei”. Bunul Dumnezeu sa binecuvanteze pe mai departe stradaniile Dnei. Andrea Dobeş – Fürtös . P. Mircea Birtz

P. dr. Mircea Remus Birtz ; Consilier Aulic dr. Manfred Kierein „Alte farame din prescura prigoanei 1948-1989” Cluj-Napoca, 2010, ed. Napoca Star

Alte farame1

Alte farame2

Alte farame3

Alte farame4

Alte farame poze1

Alte farame poze2

Alte farame poze3

Noua lucrare pe care o prezentam continua prezentarea unor figuri din Rezistenta Catolica din Romania. Sunt evocati IPS Adalbert Bela Boros, episcop si apoi arhiepiscop titular de Ressiana, PS Ioan Maria Duma, episcop titular de Iuliopolis, Msgr. Hieronymus Menges, maica Maria Ionela Cotoi,CIN una din figurile de marca ale rezistentei spirituale anticomuniste din Romania. Lucrarea citeaza amplu un tratat eclesiastic al Pr. Dr. Imre Tempfli („Sa’rbol e’s Napsuga’rbol. Karoly Pakocs puspoki helynok elete es kora”, Budapest, 2002, EMET) putin cunoscut si si mai putin citat chiar in literatura de resort maghiara de la noi. Ignorat in cea romana.

Sunt publicate complet Decretul „De nominatione substitutorum” (alte farame4) dar si lista ordinarilor diecezani preconizati de Regentul Apostolic Gerald P. O’Hara in mai 1950. A sustine ca in Biserica Greco-Catolica din Romania ar fi functionat „ternare diecezane” dupa cunoasterea acestor documente denota o atitudine straina celei academice.

Sunt demontate  si diversiunile lansate (pe filiera marxista/securista sau pe filiera teologiei moderniste) impotriva maicii Maria Ionela Cotoi CIN. Se releva faptul ca cei 3 episcopi consacrati de IPS dr. Ioan Dragomir au fost perfect canonici, cu mandat papal (!!)(vezi si lucrarea noastra dedicata Episcopului Emil Riti). A  sustine alte pozitii denota rea credinta sau alte interese, oculte.

Cititorul va scuza erorile de tehnoredactare (care nu ne apartin)(ex. in loc de Locrin/Lovrin, Nevrincea nu Necrincea). se aduc multumiri Dlui. Claudiu Calin care ne-a demonstrat ca din noianul ortografiilor onomastice fanteziste atribuite P. Otto Kanisius Farrenkopf SI (Fahrenkopf,  Pfarenkopf,Pfarrenkoff, Farenkopf) (noi optasem pentru formula Pfahrenkopf) forma corecta este Otto Kanisius Farrenkopf SI.

Asteptam observatii si corectii documentate (!) din partea cititorilor.

Noutati de ultima ora! 2 autografe ale P. Farrenkopf SI (multumita Dlui.  Claudiu Calin) ; un interesant material  postat pe http:://our.homewithgod.c0m/save/Ionel/html a fost din nefericire inchis (iata-l aici:Schw. Maria Ionela).. Si inca doua fotografii de-ale ei.(m. Ionela in 1955)

Sus maica Ionela, M. Minerva Fagarasan, cca 1964. Oferim insa cititorilor transcrierea de epoca (din 1948) a doua mesaje din partea M. Maria Ionela (Manifest M Ionela 1948) precum si dovada circulatiei acestora chiar si in S.U.A., din 1949-1950 (Mesaj M Ionela 1950)

OBSS: In memoriam Arpad Bereczky de Torboszlo//OBSS/E.Szt.Sir.Rend: In memoriam torboszloi Bereczky Arpad

Coperta Bereczky

Bereczky1

Bereczky2

Bereczky3

Bereczky4

Bereczky5

photos Bereczky

Publicam o lucrare in onoarea prietenului si colaboratorului nostru Arpad Bereczky de Torboszlo, Mare Maestru al prioratului OBSS si valoros luptator anticomunist.

Rugam aveti rabdare la descarcarea fisierelor.

We publish here a book about our late friend and Great Master torboszloi Arpad Bereczky, national captain of the (legitimist) Vitez Rend, Great Prior of the St. George Order, etc. and a valuable fighter against communism.

Please have patience until the PDF files are discharged!

Rev. Tibor E. Pasztori – RECENZIÓ

Episcopul Emil Riti (1926-2006). Tentativa unei recuperari istoriografice

Coperta Episcopul Emil Riti

EmilRiti1

EmilRiti2

EmilRiti3

EmilRiti4

Este prezentată cartea „Episcopul Emil Riti (1926-2006). Tentativa unei recuperari istoriografice”. Lucrarea a încercat să aducă la lumină activitatea unui ierarh greco-catolic clandestin, cu împlinirile şi păcatele lui (de care, în ceasul cel din urmă s-a căit), episcopul Emil Riti fiind condamnat (nu fără propria sa implicare) la o conspiraţie a tăcerii atât de către autorităţile diecezane, cât si de unii istorici profani, care neavând habar de realităţile eclesiastice clandestine, au preluat o singură versiune a acestora., cea a „invingatorilor”… Desi existenta altor episcopi clandestini fusese cunoscuta anterior, istoricii profani nu i-au abordat nici macar din greseala pe acestia, pentru a prezenta si cealalta pozitie, analizand in paralel, cu detasare, versiunile existente. Lipsa curajului, figura de „politically correct” la care unii tin atat de mult , toate isi spun cuvantul. Autorul Blogului nefiind daruit cu propensiuni informatice, isi cere scuze anticipat de eventualele inconveniente.A se vedea fisierele „farame din prescura prigoanei 2” si „farame din prescura prigoanei 3”

Sunt prezentate documente facsimilate legate de „cazul” episcopului Emil Riti, despre tentativa de romano-catolicizare a greco-catolicilor rezistenti (tentativa coordonata de Securitate), documente legate de asumarea proiedriei de catre IPS Alexandru Todea din 1986, eseul „Sic cogito” al canonicului Nicolae Pura, pumctul de vedere similar al Pr. Mircea Todericiu, fotografii, testamentul episcopului Riti, autobiografia PS Justin Stefan Paven, etc.

Repostam volumul dedicat episcopului greco-catolic Emil Riti intr-un format ameliorat, cu fisiere mai putine. Vederea panoramica asupra documentelor este speram imbunatatita. Documentele vor vorbi de la sine. In ciuda unor afirmatii reiterate „ad nauseam”, hirotonirile episcopale savarsite de IPS dr. Ioan Dragomir, proiedru (intai-statator) al Bisericii Romane Unite intre 1970-1985 au fost valide si licite. Faptul a fost contestat de anumiti istorici doar pentru a justifica o stare de lucruri aparuta dupa 1990.Doi dintre episcopii hirotoniti de IPS Dragomir, PS Justin Stefan Paven si PS Octavian Cristian nu erau dispusi la concesii fata de statul comunist. Nici fata de Securitate. Episcopul Emil Riti a jucat „dublu”, dar totusi a iubit Biserica. Si a dorit sa repare ce a stricat, asemeni Pr. dr. Silvestru Augustin Prundus. Acest fapt este cel mai important!

N.B. CAND ACCESATI FISIERELE, VA ROG AVET RABDARE PANA ELE SE DESCARCA! Multumesc!

Vezi şi Semnalari cartea despre PS Emil Riti PDF

Sergiu Soica de Comlosul Mare – Studii de istorie eclesiastica

Viata si activitatea Episcopului Ioan Ploscaru (2005)

Prepozitul Capitular dr Nicolae Brinzeu

Eparhia Greco catolica de Lugoj in anul 1948

Din trecutul Comlosului

Observatia gazdei:

Salutam cu bucurie prezenta Domnului Sergiu Soica de Banat Komlos (Comlosul Mare) care ne ofera cateva studii eclesiastice importante. Biografia dedicata episcopului Ioan Ploscaru ofera o vedere panoramica asupra activitatii acestuia. Paginile dedicate prepozitului dr. Nicolae Branzeu sunt esentiale pentru incadrarea biografica a unui adevarat „spiritus rector” al diecezei lugojene. Dar esential ni se pare volumul dedicat Eparhiei Lugojului in anul nefast 1948. Contextul anului este deja cunoscut, dar inedit este reflectarea acestuia in documentele administrative eparhiale. O mentiune aparte se cuvine Conferintei Episcopale de la Oradea (27.VI.1948), prezentarea procesului verbal al acesteia, precum si Pastorala din  24.VI.1948 a Episcopului Ioan Balan ( p. 173-185 din lucrare), de avertizare impotriva „cantecelor de sirena”  ce vizau desfiintarea Bisericii Unite. Nu in ultimul rand este importanta evidentierea solidaritatii romano-catolice din Banat, prin doua documente emise de ordinarii latini (PS Augustin Pacha si Mons. Josef Plesz).

Din nefericire, pana de curand, noi nu am cunoscut aceste lucrari. La Cluj nu au fost difuzate, prietenii lugojeni nu ni le-au semnalat, cat despre aprovizionarea librariilor greco-catolice din Cluj (dar si din alte parti) este superfluu sa mai vorbim. Exista un real dezinteres (explicabil de altfel) la cei care ar trebui sa se ingrijeasca de „presa buna”, dar prefera „presa monetara”.

Suntem onorati ca putem publica aceste lucrari in pagina dedicata Bisericii Tacerii.

P. Mircea Birtz

Ioan Balan, Episcop al Lugojului – Sfaturi pentru urmasii in Hristos

Balan1

Balan2

Balan3

Balan4

Balan5

Balan6

Balan7

Fotografii Balan

Lucrarea aparuta in Cluj-Napoca, in 2009, la Editura Napoca-Star, se doreste a fi o culegere de studii, articole, pastorale, redactate de episcopul marturisitor si mucenic Dr. Ioan Balan, al Lugojului, de la care mucenicie anul acesta se implinesc 50 de ani. Volumul a fost coordonat de Consilierul aulic dr. Manfred Kierein si de Pr. Mircea Birtz.

Unul din donatorii volumului si-a oferit obolul in memoria strabunicului sau, Preotul Neagu Popescu (1870 Gradistea, Braila- 1952/53?, penitenciarul Braila), victima a regimului comunist criminal.

Sunt publicate printre altele, si memoriul episcopilor uniti din Dragoslavele, din detentia lor din vila Patriarhiei (10.XII.1948) si memoriul Mitropolitului Greco-catolic ales dr. Alexandru Rusu, din  1.VIII. 1955.

Oferim in sistem pdf. si lucrarea lui Ioan Balan Limba cartilor vechi bisericesti, Blaj, 1914 (aici Ioan Balan Limba cartilor bisericesti)

Dr. Manfred Kierein ; P. dr. Mircea R. Birtz – Episcopul Ioan Ploscaru intr-o prietenie epistolara de douazeci de ani

Cartea aparuta in luna august 2009, la Cluj-Napoca, editura Napoca-Star, ofera documente legate de activitatea episcopului marturisitor Ioan Ploscaru (1911-1998), episcop titular de Trapezopolis (1948-1989) si administrator apostolic al Diecezei greco-catolicede Lugoj (1959-1990), episcop diecezan (rezidential) al Lugojului (1990-1996), din 1996 arhiepiscop „ad personam”. Lucrarea continua volumul „Farame din prescura prigoanei”, oferind documente noi, legate de corespondenta Ploscaru – Kierein, despre episcopii Anton Durcovici, Iuliu Hirtea, Vasile Aftenie, Emil Riti, despre situatia Bisericii Unite Romane din anii 1974-1975, despre perceptia episcopului lugojean asupra activitatilor eclesiastice.

Ploscaru1 (pdf)

Ploscaru2 (pdf)

Ploscaru3 (pdf)

Ploscaru4 (pdf)

Ploscaru5 (pdf)

Ploscaru6 (pdf)

Fotografii ale volumului Ploscaru

M. Kierein, M. Birtz, S. Fagaras -„Farame din prescura prigoanei 1948/1989”,

Coperta-Farame din Prescura Prigoanei

Farame din prescura prigoanei 1 (pdf)/

Farame din prescura prigoanei 2 (pdf)/

Farame din prescura prigoanei 3 (pdf)/

Volumul realizat de dr. Manfred Kierein-Kuenring, consilier aulic, Pr. dr.  Mircea Birtz si Pr. dr. Sebastian Sabin Fagaras a aparut la Cluj-Napoca, in 2008, la Editura Napoca Star. Volumul prezinta activitatea preotului gr. cat. rezistent Victor Lazar (Alba), protopop clandestin, precum si documente interne de pregatire in vederea supravietuirii persecutiei, un studiu de addende si polemica dintre preotii Mircea Birtz si Simion Mesaros, corespondenta Manfred Kierein cu episcopii Ioan Dragomir, Alexandru Todea, Justin Paven, Octavian Cristian, Emil Riti, corespondenta lui Iuliu Hossu cu episcopul Ioan Dragomir si cu alti preoti, precum si un memoriu al lui Ioanb Dragomir dion 1971. Un capitol important este dedicat inmormantarii lui Emil Riti, episcop greco-catolic.

Am reusit ca anumite inserari precedente sa le modificam,pentru a fi mai usor accesate.(Sunt prezentate documente din 1948, privind pregatirea pentru persecutia impotriva Bisericii Greco-Catolice din Romania, precum si documente facsimilate (traduse unde este cazul) provenite de la cardinalul Iuliu Hossu/legate de acesta, de la proiedrii Bisericii Unite Ioan Dragomir si Alexandru Todea, de la episcopii Octavian Cristian, Justin Stefan Paven, Emil Riti, despre maica Maria Ionela Cotoi, unul din spiritele calauzitoare ale rezistentei anticomuniste din Romania…). Unul din corespondentii PS Iuliu Hossu a fost P. dr. Coriolan Sabau, a carui biografie am putut-o afla ulterior de pe Wikipedia.org: Coriolan Sabau

Recenzie la volumul Dlui. I. Vida-Simiti legat de Ordinul Bazilitan din România

Recenzia poate fi vizualizată și descărcată pe noua pagină web, la acest link

https://remusmirceabirtz2.wordpress.com/2020/12/11/recenzia-la-lucrarea-ordinul-bazilitan-din-romania-sub-comunism-de-i-vida-simiti/