Arhivă pentru ioan balan

P. Mircea Remus Birtz – Consideraţii asupra unor traduceri biblice româneşti din sec. XIX-XX

Posted in biblice, Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Ianuarie 20, 2014 by remusmirceabirtz

Publicăm un eseu polemic asupra contextului eclesiastic în care au apărut unele traduceri biblice româneşti moderne. Eseul are doar rostul de a pune nişte întrebări, nu de a da răspunsuri definitive. Cei interesaţi vor găsi informaţii utile despre începuturile activităţii Societăţii Biblice Britanice în România, asupra polemicii  Şaguna – I. H. Rădulescu, asupra opiniei dacă Şaguna a plagiat Biblia de la Blaj din 1795 sau nu, asupra unor experimente biblice ratate de la Blaj, etc. Rolul bibliştilor Nifon Bălăşescu, Constantin Aristia, Ieronim Voruslan, William Mayer, Constantin Erbiceanu, merită aprofundat.

P Mircea Birtz Consideratii asupra unor traduceri biblice sec XIX XX 2013PDF

N.B. Fişierul are 43 MB, deci descărcaţi-l în prealabil pe desktop.  Iată şi un excelent studiu a Dr. Emanuel Conţac, lector la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti, publicat în revista Studii Teologice din Bucureşti, care completează cu date esenţiale informaţiile noastre. Studiul a constituit un capitol din lucrarea D-sale. de doctorat, din care a publicat un volum fundamental Dilemele fidelităţii. Condiţionări culturale şi teologice în traducerea Bibliei, Cluj-Napoca, 2011, Edd. Logos şi Risoprint.

Dr Emanuel Contac Traditia Biblica romaneasca aspecte istorice StTeol 2011.2 PDF

Tot D-sa. ne-a onorat lucrarea cu o recenzie obiectivă, pentru care îi mulţumim. Iată recenzia sa:

Dr Emanuel Contac recenzie P Mircea Birtz 2013 PDF

Şi nu putem încheia, fără a repune înaintea cititorilor noştri lucrarea viitorului Episcop martir de Lugoj, dr. Ioan Bălan, despre limba cărţilor bisericeşti româneşti: Ioan Balan Limba cartilor bisericesti 1914 PDF

Documente uitate din trecutul Bisericii Greco-Catolice din România II

Posted in iuliu hossu, ordinari diecezani clandestini, preoti marturisitori, succesiuni apostolice catolice din Romania, Uncategorized with tags , , , , , , , , , , , , , on Decembrie 18, 2012 by remusmirceabirtz

Publicăm lucrarea fundamentală a Msgr. Dr. Petru Gherman, din Exil după 1945, paroh greco-catolic la Bruxelles, „L’ ame roumaine ecartelee”, Paris, 1955, ed du Cedre, un excelent compendiu al persecuţiilor suferite în România de Biserica Greco-Catolică, de Biserica Romano-Catolică şi de cea Ortodoxă, carte desigur ignorată după 1990:Pierre Gherman L’ame roumaine ecartelee .pdf

Republicăm şi patru memorii ale episcopilor greco-catolici redactate între 1948-1956, ele fiind publicate deja anterior, unele chiar şi în lucrările noastre: Memorii Ep Gr Cat 1948 55 56.pdf

Oferim cititorilor şi rezumatul tezei de doctorat a P. Vasile Bărbat SI (10.II.1925 Sâncel Blaj – 3.X.1963, Roma, studii la Blaj şi la Roma, din 1946, intrat în ordinul iezuit în 15.II.1952, ocupat cu pastoraţia exilaţilor din Belgia), teză dedicată teologului iezuit din Biserica Greco-Catolică din Ardeal din sec. XVIII. Sperăm ca alte legende să se risipească…V Barbat Le theologien jesuite.pdf precum şi studiul Vasile Barbat Teologul iezuit in Biserica Unita 1701 1731 PDF

P Vasile Barbat (P. Vasile Bărbat SI 1925-1963)

De asemenea oferim cititorilor şi cele două numere ale revistei „Romanita”, a  teologilor români de la Colegiul Pontifical Pio Romeno inaugurat solemn în 1937. Au apărut din câte ştim 2 numere, printre semnatari fiind şi Eugenio cardinal Pacelli, viitor Papă Pius XII. Alte vremuri… A se vedea şi tabelele studenţilor teologi români de la Roma…Pio Romeno Romanita 1937 1938.pdf

Iată şi o lucrare extrem de rară în limba română (privită cu suspiciune între 1940-1944, complet interzisă şi vânată între 1945-1990 şi binenţeles ocultată după 1990): culegerea Enciclicelor „Divini Redemptoris” (condamnarea comunismului), „Mit brennender Sorge” (condamnarea nazismului) şi „Nos es muy conocida” (condamnarea regimurilor de tip liberal agnostic). Făceai puşcărie cruntă pentru ea…:Pius XI 3 Enciclice.pdf  Ulterior, la Roma, unii au trădat linia spirituală a Bisericii….(GB Montini IV Stalin.pdf).