Archive for the drept canonic Category

Alte cercetări de istorie eclesiastică recentă

Posted in arhondologii eclesiastice greco-catolice, drept canonic, ordinari diecezani clandestini, Uncategorized with tags on Noiembrie 8, 2017 by remusmirceabirtz

Suntem onoraţi să publicăm studiul domnului cercetător Marius Oanţă privind situaţia canonică a Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti din vremea comunismului. Confirmă date anterioare oferite de alţă cercetători (IPS. Arhiepiscop Dr. Gy. Jakubinyi, P. Dr. Imre Tempfli, sau chiar subsemnatul).

Marius OANȚĂ -Situația canonică din Arhidieceza Romano-Catolică de București. Noi interpretări privind starea de necesitate PDF.

Sperăm că Domnia Sa să ne trimită şi alte studii de istorie eclesiastică, pe care vom fi bucuroşi să le publicăm.

Publicăm şi două arhondologii, ale diecezelor greco-catolice de Oradea Mare şi de Cluj-Gherla,una realizată de Pr. Florin Jula şi de subsemnatul, alta doar de subsemnatul, tipărite în 2014. Ele vin în completarea studiului esenţial redactat de ÎPS. Părinte Arhiepiscop Gy. Jakubinyi în 2010, citat în bibliografiile articolelor următoare, prin introducerea vicarilor capitulari şi a portretelor ordinarilor diecezani, unde acest lucru a fost posibil.

Jula Florin Birtz Mircea Arhondologia Diecezei Gr Cat de Oradea pdf.

Birtz Mircea Arhondologia Diecezei Gr Cat de Cluj Gherla pdf.

 

Anunțuri

Texte eclesiastice româneşti ardelene II

Posted in drept canonic, vechi catehisme with tags , , , , , on Martie 24, 2015 by remusmirceabirtz

Oferim cititorilor noştri nişte texte de toţi citate dar prea puţin văzute:

Aug Treboniu Laurian Magazinu istoricu III Bucuresci 1846 Documente despre starea politica si religioasa a romanilor din Ardeal PDF

O altă ediţie, cu alfabet de tranziţie, a apărut în 1850 la Viena, dar fără inserarea documentelor latineşti.

Aug Treboniu Laurian Magazinu istoricu VII Viena 1851 Acte politice si eclesiastice romanesti 1849 1850 PDF

Se demonstrează că în  12 Decembrie 1850 (vezi pag. 93) că reactivarea Mitropoliei Greco-Catolice a fost făcută tot de piisimul Împărat Francisc Iosif ( în 1853, în Decembrie, Fericitul Papă Pius al IX-lea a preconizat-o, i.e. a ratificat canonic decizia imperială). Aşa poate unii scribi greco-catolici vor scrie istoria propriei biserici aşa cum a fost, nu după propriile lor fantezii…

Publicăm şi importanta monografie a Arhimandritului mitrofor dr. Ilarion Puşcariu (1842-1922) despre restaurarea Mitropoliei Ortodoxe în Decembrie 1864, text corelabil cu cele din articolul precedent:

Ilarion Puscariu Metropolia romanilor ortodocsi din Ungaria si Transilvania Sibiu 1900 I PDf

Ilarion Puscariu metropolia romanilor ortodocsi din Ungaria si Transilvania Sibiu 1900 II Pdf

Oferim şi lucrarea Arhim. Ilarion Puşcariu Documente pentru limba şi istoria românilor, I Sibiu 1889, II Sibiu 1897 tot în format PDF:

Ilarion Puscariu Documente pentru istoria si limba I II pdf

Atenţie, este un fişier de 206 MB, deci trebuie salvat pe Desktop şi deschis ulterior.

Texte eclesiastice româneşti ardelene

Posted in drept canonic, Uncategorized with tags , , , , , , , on Ianuarie 28, 2015 by remusmirceabirtz

În 24.XII.1864 piisimul Împărat şi Rege Apostolic Francisc Iosif I semna chirograful prin care Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei era restaurată, iar vrednicul Ierarh Andrei Șaguna era numit Mitropolit. Au trecut 150 de ani. Publicăm cu această ocazie în sistem pdf, on line, câteva din lucrările marelui Arhiereu, care ilustrează tenacitatea şi dăruirea acestuia spre împlinirea visului credincioșilor de lege neunită:

Andrei Saguna Promemoria 1849

Andrei Saguna Promemoria Wien 1849

Andrei Saguna Adaos la Promemoria 1850

Actele soboarelor greco rasaritene 1850 1860 Memorial 1860

Iată şi pozițiile clerului bucovinean şi răspunsul arhiereului sibian:

Dorintele dreptcredinciosului cler din Bucovina Cernauti 1861

Andrei Saguna Anthorismos 1861

Andrei Saguna Studiul Pastoral Statut organic si alte legi 1872

precum şi câteva lucrări autobiografice:

Andrei Saguna Scrisori apologetice 1867

Andrei Saguna Memorii ed. 1923.

Prezentăm şi Monografia Jubiliară dedicată Mitropolitului Andrei baron de Șaguna, din 1909. Partea redactată de Pr. Prof. Ioan Lupaş a fost tipărită şi separat, tot în 1909, şi reeditată în 1999, la Bucureşti, Ed. Romania Press, coord. Albastru, Gavril Matei. Aici se reproduce Monografia integrală, necenzurată, cu facsimile:

Lupas Mocsony Puscariu Mangra Hamsea Mitropolitul Andrei baron Saguna 1909

Unul din cei mai huliţi şi mai calomniaţi arhierei români a fost mitropolitul Vasile Mangra (datorită opţiunilor sale politice, opţiuni judecate post-factum după 1918). Acesta însă şi-a iubit Biserica şi a fost un erudit istoric eclesiastic. Profitându-se de damnatio memoriae aplicată asupra persoanei dar şi administrației sale, mulţi istorici bisericeşti i-au preluat datele şi ideile, uitând a-l cita. Este meritul Dr. Marius Eppel care prin câteva lucrări extrem de documentate a reabilitat figura acestui mitropolit (cf. Eppel, Marius – Vasile Mangra. Activitate politică, Cluj, 2004, ed. Presa Univ. Clujeană; Idem – Un mitropolit şi epoca sa. Cluj, 2006, ed. Presa Univ. Clujeană). Oferim două studii iatorice ale acestui arhiereu, precum şi o replică a canonicului dr. Augustin Bunea:

Vasile Mangra Mitropolitul Sava II Brancovici 1906

Augustin Bunea Mitropolitul Sava Brancovici 1906

Vasile Mangra Mitropolia si ierarhia Romanilor din Ungaria 1908

Despre Mitropolitul Martir a se citi şi lucrarea Dnei. Marina Lupaş – Mitropolitul Sava Brancovici, Cluj, 1939, Tip. Cartea Românească şi recenzia acesui studiu de către Msgr. dr. Zenovie Pâclişanu – Cu privire la Sava Brancovici, in Cultura Creştină, Blaj, 1939, nr.9-10, p.573-589.

Iată şi un studiu despre sf. antimis, credem util preoților ambelor străni, scris de viitorul episcop mucenic Dr. Ioan Bălan: Dr Ioan Balan Antimisul 1915

Mai este de remarcat un fapt: fie că vorbim de Andrei Șaguna, de Eugeniu Hacman sau de Alexandru Şterca-Şuluţiu, aceşti iarhi, în ciuda polemicii reciproce, trăiau canoanele bisericeşti, predania şi istoria Bisericii., indiferent de interpretările sau concluziile lor proprii. Erau ierarhi vii ai Bisericii…Tempi passati…Alte lucrări despre aceşti ierarhi se găsesc în Biblioteca digitală a acestei pagini web.

In Memoriam P.S. Episcop Mărturisitor Justin Ştefan Paven (+ 19.XI.1999)

Posted in drept canonic, emil riti, ordinari diecezani clandestini, preoti marturisitori with tags , , , , , , , , , , on Noiembrie 20, 2014 by remusmirceabirtz

Împlinindu-se 15 ani de la trecerea întru eternitate a Prea Sfințitului Episcop Mărturisitor Justin Ştefan Paven, aleasă figură a Episcopatului catolic român de altădată, victimă nu doar a prigoanei comuniste ci şi a unor confraţi de-ai săi,  oferim cititorilor noştri câteva din scrierile sale:

Justin Stefan Paven Dumnezeule de ce 1996

Radulescu Martinescu Paven monahul Agenor Danciu si Rugul Aprins 1996

Justin Stefan Paven Postfata la Adoratia Euharistica 1998

Mai prezentăm în fişier PDF şi două cărţi ale regretatului Avocat Dr. Jur. Vasile Marcu (1913-2005), legate de istoria Bisericii Greco-Catolice din România, de P.S. Justin Paven şi confraţii săi, etc. Aceste cărţi au fost ţinute, datorită onestităţii autorului, sub un văl al tăcerii…

Vasile Marcu Drama Bisericii Romane Unite 1997

Vasile Marcu Biserica Romana Unita inca in suferinta 2002

Iată încă două lucrări, una a Msgr. Hieronymus Menges dedicată Episcopului Mărturisitor Josef Schubert iar alta a Dr. Franz Hummer, despre episcopii clandestini, ultima epuizată chiar şi la autor:

Hieronymus Menges about Bp Josef Schubert 1971

Franz Hummer Bischoefe fuer den Untergrund 1981

 

Texte canonice fundamentale pentru Biserica Românească din Transilvania

Posted in concilii provinciale BRU, drept canonic, monahism with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on August 16, 2013 by remusmirceabirtz

Iată şi textele Pravilelor editate în Ţările Române din sec. XVII, Pravile care constuie baza dreptului canonic şi îndrumătoarelor spirituale în Biserica Răsăriteană de rit bizantin. Texte care, prin principiile lor, ar fi şi azi mai actuale ca niciodată;

Pravilele Vasile Lupu si Govora editate de Ioan Bujoreanu 1885 PDF

Pravila Mare Indreptarea Legii 1652 editata de Ioan Bujoreanu 1885 PDF

O lucrare clasică, dar azi de negăsit; Cestiunile de dreptul şi istoria Bisericii Romanesci Unite, 2 vol. Blasiu, 1893, redactate de canonicii Alexandru Grama şi Augustin Bunea, polemică faţă de studiul lui Nicolae Densusianu  (acesta din urmă reeditat anastatic la Alba-Iulia, recent). Daca ideile lui Densuşianu au fost preluate de polemiştii ortodocşi până azi, argumentele greco-catolice nu sunt cunoscute, ele fiind azi vulgarizate. Studiul lui Bunea-Grama are date canonice şi istoriografice importante; totuşi, referitor la istoria Vechii Mitropolii Ardelene, s-au făcut noi şi însemnate descoperiri de atunci (unele puse şi în site-ul de faţă):

Alexandru Grama Augustin Bunea Cestiuni de dreptul si istoria Bisericii Romane Unite Blasiu 1893 I PDF

Alexandru Grama Augustin Bunea Cestiuni de dreptul si istoria Bisericii Romane Unite Blasiu 1893 II PDF

Studiul canonico-istoric dedicat autonomiei Bisericii Greco-Catolice Române al lui Augustin Bunea este oferit aici Augustin Bunea Fragmentul Autunomia Bisericeasca Blas 1903 PDF (Deşi el a fost publicat în volumul Discursuri.Autonomia bisericească.Diverse, Blaj,1903, el n-a mai fost reeditat. Ediţia a II-a a Discursurilor, Tg.Lăpuş, Galaxia Gutenberg omite orice referinţă la materialul canonico-istoric. Desigur, ca ‘telectualii de azi să nu-şi dea seama că până în 1918 Biserica Greco-Catolică a avut o autonomie intracatolică superioară celei actuale, că mitropoliţii şi ierarhii de atunci aveau demnitate atât înaintea Papei, a Împăratului, sau a Guvernului regal maghiar – nu degeaba erau cam toţi cu..von!- nu ca unii Mefiboşeţi actuali, diluaţi la cap cu spiritul Vaticanului II, nici măcar cu actele Conciliului în sine…Iar câte despre pedigree, demnitatea funcţiei, prestanţă. tempi passati, cari signori…). Iată şi biografia canonicului Ioan Fekete Negruţiu, ardent luptător pentru menţinerea dreptului particular al Bisericii Greco-Catolice din Ardeal:

V Borgovanu Biografia canonicului Ioan Fekete Negrutiu Gherla 1889 PDF

Oferim cititorilor noştri, în completarea rubricilor Documente uitate ale Bisericii Greco-Catolice din Transilvania alte texte fundamentale, care adesea au fost invers proporţional citate decât citite:

1. Faimosul Compendiu de Drept Canonic al Bisericilor Greco-Catolice Enchiridion Juris Canonici Ecclesiae Orientalis Catolicae redactat de Iosif Papp Szilagyi de Illyesfalva (1813-1873), în 1862, pe atunci canonic al Diecezei de Oradea-Mare, viitor episcop al acesteia (1863-1873):

Joseph Papp Szilagyi Enchiridion Juris Ecclesiae Orientalis Catholicae 1pdf

Joseph Papp Szilagyi Enchiridion Juris Ecclesiae Orientalis Catholicae 2pdf

Joseph Papp Szilagyi Enchiridion Juris Ecclesiae Orientalis Catholicae 3pdf

Joseph Papp Szilagyi Enchiridion Juris Ecclesiae Orientalis Catholicae 4pdf

Joseph Papp Szilagyi Enchiridion Juris Ecclesiae Orientalis Catholicae 5pdf

2. Lucrarea clasică a lui Nicolae Pope’a (1826-1908), viitor Episcop Ortodox de Caransebeş (1889-1908) dedicată restaurării Mitropoliei Ortodoxe din Transilvaniei, din 1870, în care se demonstrează cum această restaurare a a avut loc prin bunăvoinţa M.S. Împăratului şi Regelui Apostolic Francisc Iosif I şi prin osteneala Sf. Andrei baron de Şaguna (e limpede de ce n-a fost reeditată):

Nicolae Popea Vechea Mitropolie Ortodoxa a Transilvaniei 1870 pdf

Iată şi recenzia la această lucrare a Canonicului Ioan Micu Moldovanu :J Micu Moldovanu Recenzie Popea pdf

3. Lucrările de drept canonic redactate de Sf. Andrei baron de Şaguna, azi de negăsit, prin care se demonstrează cum acesta a preluat şi a fructificat moştenirea vechii Biserici Româneşti din Transilvania:

Sf Andrei baron Saguna Compendiu Drept Canonic pdf

Sf Andrei baron Saguna Statutul Organic comentat de Ioan de Preda pdf

Sf. Andrei baron de Şaguna a avut o gândire tradiţională şi canonică certă; cum se explică influenţa protestantă (ex. Sculler von Libloy, etc, vezi şi Alexandru Grama Institutiunile calvinesci ) din Statutul Organic? Statutul Organic a fost modificat începând cu 1868, de repetate ori, de către Congresul Naţional Bisericesc, în ciuda voinţei Mitropolitului. Trista situaţie a fost descrisă într-o monografie, azi greu de găsit, redactată de Arhim. Prof. dr. Eusebiu Remus Roşca (1856-1944), fost rector al Academiei Teologice din Sibiu:

Eusebiu Rosca Monografia Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului 1937 PDF

Cum s-a ajuns aici, a arătat şi Prof. Dumitru Braharu (1898-1984), într-un opuscul puţin cunoscut şi aproape deloc citat:

Dumitru Braharu Un colaborator al lui Saguna Gheorghe Ioanovici PDF

Recomandăm celor interesaţi de evoluţia canonică şi istorică a Mitropoliei Ortodoxe Ardelene, şi chiar a Patriarhiei Române, după 1925, studiile fundamnetale ale Dr. Paul Brusanowski  Autonomia şi constituţionalismul în dezbaterile privind unificarea Bisericii Ortodoxe Române (1919-1925), Cluj, Presa Univ. Clujeană, 2007, 394 p. ; Reforma constituţională din Biserica Ortodoxă a Transilvaniei între 1850-1925, Cluj, Presa Univ. Clujeană, 2007, 294 p. ; Stat şi Biserică în Vechea Românie între 1821-1925, Cluj, Presa Univ. Clujeană, 2010, 302 p.

Câteva studii despre Biserica Răsăriteană din Ardeal

Posted in drept canonic, monahism, Uncategorized, vechi catehisme with tags , , , , , , , , , , , , , , , , , , , on Iunie 5, 2013 by remusmirceabirtz

Pentru cititorii noştri oferim unele texte mai puţin cunoscute despre Biserica Răsăriteană din Ardeal, care aduc jaloane noi în interpretarea unor realităţi confesionale timpurii de pe la noi:

George Baritiu Catechismulu Calvinescu Rakoczy Sibiiu 1879 PDF.

Lajos Tamas Fogarasi Istvan kateja 1648 Kolozsvar 1942PDF

Ioachim Craciun Catehismul Romanesc 1544 si urmatoarele PDF

Codicele de la Ieud sec XVI PDF

A se consulta obligatoriu şi studiile Dr. George Hancock-Ştefan Impactul Reformei asupra românilor între 1517-1645, Oradea, 2003, Cartea Creştină şi Dr. Ana Dumitran Religie ortodoxă – Religie reformată. Ipostaze ale identităţii confesionale a românilor din Transilvania în sec. XVI-XVII, Cluj-Napoca, 2004, Nereamia Napocae.

Primul text românesc cu litere latine (în ortografie maghiară) este celebrul Fragment Todorescu, aparţinând unui codice dintre 1571-1575. Iată o evocare a sa, din partea prof. Ion Gheţie Ion Ghetie Fragmentul Todorescu 1571-1575 (extrase)PDF. Lucrarea respectivă a fost editată în 1982(?), necunoscând o distribuire adecvată. Aduc mulţumiri Dnei.Prof. Emilia Todoran, care mi-a permis fotocopierea lui.

Liturghierul lui Coresi 1570 PDF

G Enaceanu Notite istorice Sinod Iasi PDF

Melchisedec Stefanescu Biserica Ortodoxa si Protestantismul sec XVII PDF (sunt publicate şi deciziile sinodale de la Iaşi şi de la Betleem/Ierusalim)

Bernard Dupuy L’Union de Brest. Dialogue Rutski Moghila PDF (articol fundamental în care este prezentată dorinţa de Unire cu Roma a Sf. Petru Movilă, Mitropolit al Kievului )

Octavian Barlea Ostliche Tradition Westlicher Katolizismus Ioan Giurgiu Pataki PDF

Augustin Bunea Episcopul Ioan Inocentiu Klein ed II PDF

Polemicile ortodoxe/unite din sec.XVIII sunt ilustrate de două manuscrise, unul publicat de Ghenadie Enăceanu în 1883, altul de P. Prof. Teodor Bodogae de la Sibiu:

Visarion de la Sambata Uniatia sau a treia lege 1746PDF (Polemica avea loc între stareţul Visarion de la Sâmbăta şi protopopul unit al Făgăraşului, Vasile Băran)

T Bodogae Din cunostintele teologice ale preotilor ardeleni de acum 200 ani 1944 PDF.

Iata şi prima ediţie din Floarea Adevărului, Blaj 1750Floarea Adevarului Blaj 1750 PDF.  Despre evenimentele din 1759-1761 iată câteva studii importante : Acad. Dan Simonescu Dan Simonescu Plangerea manastirii Silvasului 1762 PDF,Prof. Alexandru Mareş în Gorovei Barbu Mares Studii Verbum 1990PDF  şi un articol important al P. Ioan Beju şi Prof. Keith Hitchins, publicat în Mitropolia Ardealului, Sibiu, 1974, nr. 1-3 Keith Hitchins Ioan Beju Conscriptie 1763PDF.

Despre întemeierea Mitropoliei Ardealului oferim un studiu extrem de original, ce explică şi sanatoria canonică din partea patriarhiei Constantinopolitane, a P. Prof.dr. Ştefan Lupşa (1905-1964) de la Sibiu, de formaţie cernăuţeană, apărut în serial în Mitropolia Ardealului (nr. 3-4/1956 , 3-4/1957, 1-2/1958, 7-8/1960): St Lupsa Mitropolia Ardealului sec XIV XVI PDF precum şi două articole ale istoricului Dr. Daniel Barbu (integrând inclusiv noile informaţii apărute după 1980): D Barbu studii Catolicism sec XIVPDF.

John Filip Vizita Apostolica in Transilvania 1858 PDF

Octavian Barlea Romania si Roma sub Alexandru Ioan Cuza PDF

Ce sunt Capitlurile diecezane ? Iată două studii esenţiale: V Macaveiu Capitlul metropolitan Blaj 1937 PDF şiN Brinzeu Capitlurile catedrale 1942 PDF. Asta spre lămurirea celor care după 1992 au ignorat existenţa lor, şi spre ruşinarea celor ce canonici (şi prelaţi papali fiind), au asistat nepăsători la dărâmarea acestora.

P. dr. Mircea Remus Birtz: Puncte de vedere (inutile) asupra unei noi apariţii editoriale privind Dieceza de Cluj-Gherla de Cluj-Gherla

Posted in drept canonic, succesiuni apostolice catolice din Romania, Uncategorized with tags on Decembrie 7, 2012 by remusmirceabirtz

Publicăm în atenţia amatorilor de istorie eclesiastică, şi de ce nu , a Factorilor canonici competenţi (Nunţiatura Apostolică, Mitropolia Blajului, ceilalţi Episcopi Catolici din România) o recenzie asupra Anuarului 2012 a Diecezei de Cluj-Gherla, care din nefericire continuă propagarea unor informaţii eronate sau de canonicitate dubie.

 P. Mircea Birtz Puncte de vedere inutile.pdf

Ca anexe oferim:

1)ARHONDOLOGIA GHERLA 1.pdf      care departe de a fi precisă, se apropie sperăm totuşi mai mult de realitatea istorică.

2) Despre capitluri vezi lucrările noastre dedicate Episcopului Emil Riti şi cea realizată împreună cu P. Dr. Sebastian Sabin Făgăraş,OSVM accesibile mai jos, în format PDF

3)P. Paroh Ovidiu Lăpuşte (p Lapuste paroh) paroh   iconom stavrofor, precum şi poziţia sa canonică din 2012 (P.Lăpuşte 2012).    Este un caz lampant de abuz, prin care un merituos preot paroh iconom stavrofor din Cluj-Napoca, este degradat ca administrator parohial.

4)Decoratii diecezane 2003     se arată cum persoane meritorii pentru Biserică au fost decorate, actul oficial (decretul) fiind publicat în revista Viaţa Creştină. Ideal ar fi fost să fie publicat şi decretul de întemeiere al distincţiei respective, altminteri credincioşii putând crede că au primit o diplomă ca atâtea altele din partea diferitelor comitete şi comiţii.

5) Diplomă (corect Bilet al Secretariatului de Stat) de conferire a titlului de prelat papal de Onoare (diploma prelat papal)         precum şi comunicatul public din 2003, prin care Dieceza de Cluj-Gherla era onorată prin decorarea pontificală a mai multor clerici, deveniţi monseniori. (monseniori cluj 2003)    Din nefericire şematismele de Cluj-Gherla începând cu 2003 ignoră aceste precizăr: deh, veneau doar de la Papă.

6) Numirea unui cenzor diecezan în 2008, făcută corespunzător: întâi se creează funcţia, precizându-se atributele ei, apoi se numeşte un titular   cenzor diecezan 2007.   A fost cenzorul diecezan liber să-şi exercite misiunea?  Ne îndoim.

7)Pentru introducerea în problema capitulară din Cluj, iată un fragment din cartea Can. Dr. Victor Bojor, dedicată canonicilor din Dieceza Gherlei și Cluj/Gherla Victor Bojor Canonicii de Cluj Gherla.pdf  .  Un compediu cu canoane ale CIC 1917, CIC 1983 și CCEO 1990 legat de tema noastră (N.B. în franceză) se vede aici:Canoane diverse

Alte dieceze greco-catolice  știu să-și onoreze canonicii: iată cazul Diecezei greco-catolice de Lugoj, cu prepozitul Mons. Dr. Dumitru Sălăgean (Can D. Sălăgean)     și cazul arhidiecezei de Alba-iulia și Făgăraș, unde canonicii sunt respectați și menționați ca atare (canonici Blaj 2009). Dacă cei de la Cluj s-au gândit să suprime Capitlul diecezan, nici o problemă, dar s-o spună răspicat, făcând public documentul de suprimare. Despre Msgr. Dumitru Sălăgean iată şi o evocare a P. iconom stavr. Dr. Cătălin L. Popian (www.popian.it) :C Popian Msgr Salagean.pdf

Așteptăm opiniile celor interesați, pe care, fie pro sau contra. le vom publica (fie și sub pseudonim). Pretindem însă referiri la subiect și un limbaj civilizat.