Dr. Marius Oanţă – Monseniorul Dr. Iosif Gunciu

Ne bucurăm să putem publica un studiu al confratelui nostru, Dr. Marius Oanţă despre Monseniorul Dr. Iosif Gunciu, ordinariu canonic al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti între 1969 (anul morţii Prea Sfinţitului Episcop Mărturisitor Iosif Schubert, titular de Ceramusa ) şi 1983 (alegerea lui Ioan Robu ca administrator apostolic). O recuperare anamnestică imperativă!

Dr Marius Oanta Monsenior_Dr._Iosif_Gunciu_1909-1999_.pdf

In Memoriam I.P.S. Dr. Alexandru Russu, Mitropolit ales al Bisericii Greco-Catolice din România, Episcop al Maramureşului, Martir al Credinţei, la 50 de ani de la trecerea întru veşnicie (9.V.1963, închisoarea Gherla)

Cei 50 de ani de la mucenicia Mitropolitului ales Dr. Alexandru Russu sperăm să fie omagiaţi de cei în cauză, prin simpozioane sau studii de resort. Osemintele lui oricum zac abandonate în Cimitirul Deţinuţilor Politici din Gherla La Cărămidărie, străjuite de un gard modest, acum ruginit, şi un crucifix . Mitropolitul ales Alexandru Russu, fost canonic al arhidiecezei de Alba iulia şi Făgăraş, redactor al prestigioasei Cultura creştină şi redutabil condeier al Unirii, şi-a purtat cu onoare atât preoţia şi canonicatul, cât şi episcopatul. Sfinţenie, rigoare, eficienţă, demnitate, apostolat fără compromisuri – iată bornele miliare ale drumului Mitropolitului Russu în ogorul Domnului.

În onoarea lui, precum şi spre veşnica lui pomenire, oferim cititorilor câteva fişiere PDF dupâ câteva cărţi fundamentale, azi de negăsit (şi desigur nereeditate ):

Primul catehism tipărit la Blaj, Floarea Adevărului, ediţia 1750, păstrată într-un singur exemplar, in Biblioteca Naţională din Budapesta, în faimoasa colecţie Todorescu :

Floarea Adevarului Blaj 1750 PDF

Can. Dr. Augustin Bunea Şematismul Jubiliar al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş, de la Sfânta Unire ani 200 (Blaş, 1900):

Sematism Jubiliar Alba Iulia si Fagaras 1900 a PDF

Sematism Jubiliar Alba Iulia si Fagaras 1900 b PDF

Sematism Jubiliar Alba Iulia si Fagaras 1900 c PDF

Can. Dr. Ioan Boroş şi P.S. dr. Demetriu Radu  Şematismul Jubiliar al Diecezei Lugojului (Lugoj, 1903):

Sematism Jubiliar Lugoj 1903 a PDF

Sematism Jubiliar Lugoj 1903 b PDF

Sematism Jubiliar Lugoj 1903 c PDF

Iată şi Şematismul Jubiliar al Diecezei Gherlei, din 1900

Schematismus cleri Dioecesis Szamosujvariensis 1900

Can. Dr. Victor Bojor Canonicii Diecezei de Gherla şi de Cluj-Gherla, 1937:

Victor Bojor Canonicii de Cluj Gherla PDF

Şematismul Diecezei de Maramureş din 1936, acesta din urmă reeditat în 2011, în Baia-Mare, de Surorile Lauretane:

Sematism Maramures 1936 PDF

Iată şi Şematismul Jubiliar al Diecezei de Oradea Mare, de la 1900, redactat în principal de Can. Dr. Augustin Lauran (1879-1912):

Augustin Lauran  Sematism Jubiliar Gr Cat Oradea Mare 1900 PDF

Can. Dr. Iacob Radu Istoria Diecezei Greco-Catolice a Orăzii Mari 1777-1927:

Iacob Radu Istoria Diecezei Orazii Mari 1777 1927 PDF. (N.B. la acest fişier trebuiesc rotate paginile, prinsemnul specific din toolbarul programului Adobe Reader)

S A Prundus Sematismul Diecezei Gr Cat de Cluj Gherla 1947PDF

Şi ceva despre Năsăud: G Bichigean Slujitorii altarului Bisericii Romane Nasaud1936 PDF

Înalt prea Sfinţite Martire Alexandre, roagă-te pentru noi!

Documente uitate din trecutul Bisericii Greco-Catolice din România III

Cărţile cu adevărat importante despre istoria Bisericii Greco-Catolice din România, mai ales cele privind perioada dintre 1970-1990, se găsesc cu greutate, slabe şanse fiind pentru reeditarea lor. Vom încerca să oferim câteva materiale publicate anterior, unele fiind postate chiar şi în spaţiul cibernetic, dar care din nefericire, au toatte şansele de a trece neobservate.

Istoricul Claudiu Secaşiu a scris un material excelent dedicat prelatului papal, viitor ordinariu clandestin al Vicariatului Apostolic de Bucureşti, membru al Academiei (Regale) Române şi martir al credinţei, Msgr. Zenobie Pâclişanu C Secasiu Z Paclisanu..pdf

Istoricii  Prof. Dr.Ovidiu Bozgan şi Prof. Dr. Andre Kom (Amsterdam) au câteva studii esenţiale referitoare la „unificarea” din 1948 şi mişcarea petiţionară din 1956 Bozgan Kom Studii gr cat..pdf

P. Dr. Aurel Leluţiu a fost o figură importantă a rezistenţei greco-catolice, existând serioase indicii că ar fi fost consacrat episcop între 1979-1981 de către PS Alexandru Todea )a se vedea mai jos volumul nostru dedicat PS Ioan Ploscaru). Dnii. Laura Leluţiu şi Ovidiu Constantin Savu din Braşov i-au dedicat P(S) Aurel Leluţiu un excelent fotomontaj biografic: Laura Lelutiu-ro.     Un alt material biografic important dedicat P. Leluţiu a fost creat de nepotul acestuia, Ing. Vasile Costea (include şi panegiricul ţinut la înmormântare de PS Alexandru Todea!). Acesta a postat materialul pe http://www.geocities.com/aurel_lelutiu, dar din nefericire http://www.geocities a fost închis în anul 2009. Din fericire materialul a fost listat şi scanat, deci salvat. Iată-l aici:Ing Vasile Costea Aurel Lelutiu.pdf

Regretaţii P.Dr. Silvestru Augustin Prunduş, OSBM (1915-2004) şi P. Clemente Plaianu (1913-1999) au publicat la Cluj, în 1994, Ed. Viaţa Creştină lucrarea „Catolicism şi Ortodoxie Românească. Scurt istoric al Bisericii Române Unite”.

(P. S.A.Prunduş şi P. Clemente Plaianu, Cluj, 1997)

Lucrarea e demult epuizată, dar e oferită şi pe site-ul http://www.bru.ro. Deşi ideile celor doi regretaţi autori referitoare la ternarele diecezane sunt lipsite de fundament canonic şi istoric, iar problema episcopilor Justin Paven, Octavian Cristian şi Emil Riti este eronat prezentată, lucrarea rămâne un compendiu excelent al istoriei Bisericii Greco-Catolice din România: Catolicism_si_Ortodoxie1.pdf    Catolicism_si_Ortodoxie2.pdf  Catolicism_si_Ortodoxie3..pdf

Un corectiv necesar l-a adus avocatul Dr. Vasile Marcu (1910-2005), fost Avocat al Mitropoliei Blajului, ce  a scris câteva lucrări esenţiale privind istoria BRU. Din nefericire cărţile lui sunt demult epuizate. Prezentăm extrase din lucrarea apărută în 1997, ed. Crater, Bucureşti: Biserica Română Unită (greco-catolică). Lanţuri şi teroare , legate de Congregaţia Inimii Neprihănite,  unde apare reprodusă faimoasa scrisoare din 18.IV.1981, semnată de Alexandru Todea, prin care cere permisiunea Sf. Scaun de a consacra 5 episcopi:Vasile Marcu BRU 1997.pdf

Oferim şi extrase din lucrarea sa din 2002 „Biserica Română Unită încă în suferinţă” , şi mai rară decât cea din 1996: Vasile Marcu 2002 CIN.pdf  Vasile Marcu Episcopi 2002.pdf  Prof dr. M.I.Cristescu are un studiu important ce confirmă datele Av.Dr.Vasile Marcu :M Cristescu 2004.pdf

Un excelent documentar a fost publicat de P. iconom stavrofor Dr. Cătălin L. Popian (Italia) despre corespondenţa dintre ÎPS Iuliu Hossu şi PS Ioan Ploscaru (pe site-ul http://www.popian.it ). Îl redăm în format PDF :C Popian Hossu Ploscaru.pdf

De asemenea, studiul din 2007  a distinsului cercetător Emanuel Cosmovici, biograf specializat în viaţa martirului Mons. Vladimir Ghika, legat de amintirile Msgr. Hieronymus Menges succesiunea jurisdicţiei în Arhiepiscopia de Bucureşti, a fost postat pe un site cibernetic deja închis. Îl reoferim cititorilor, fiind un articol extrem de important pentru studiul istoriei eclesiastice:Cosmovici Menges Ghika.pdf

(Msgr. Octavian Bârlea 1913-2005)

O biografie a Msgr. Vladimir Ghzka a fost scrisă şi de Prelatul Papal, Capelan al SMOM, Msgr.DDr. Octavian Bârlea (1913-2005), în 1960, publicată iniţial in Caietele OBSS III (Cluj, 2002, Napoca Star). Documentarea s-a bazat pe date inedite provenite şi de la prinţul Dimitrie Ghyka. O oferim aici cititorilor:Octavian Barlea Vladimir Ghyka.pdf

Multe ne despart de scriitorul şi jurnalistul William Totok (Germania) dar trebuie să recunoaştem că studiul său dedicat tentativelor de infiltrare ale Securităţii la Sf. Scaun este excelent, la fel materialul dedicat P. Rafael Haag SI. Publicate  iniţial în Halbjahresschrift precum şi pe site-urile Europei Libere sau al Deutsche Welle, ele merită reoferite cititorilor colaţionate. Perspectiva este deosebită W Totok Securitate vs Vatican..pdf  Msgr. Francisc Augustin era însoţit la Roma de Msgr. Karoly Pakocs, care defectând de la colaborarea cu Securitatea, a fost asasinat prin înscenarea unui accident auto în 1966. A se vedea şi tratatul, obligatoriu de consultat dar perfect ignorat de istoricii eclesiastici români, a P. Dr. Imre Tempfli Sarbol es napsugarbol. Pakocs Karoly pűspőki helynők elete es kora 1892-1966. Budapesta, 2002, EMET, 1168 p.

Scriitorul şi istoricul SRI Mihai pelin (1940-2007) are publicat pe blogul http://mihaipelin.wordpress.com un serial dedicat Legaţiei Italiene. M Pelin Legatia Italiei.pdf       Despre referiririle sale la cazul M. Maria Ionela Cotoi am tratat în volumul „Alte fîrâme din Prescura prigoanei” (vezi mai jos). Dar unele lucruri despre italienii încarceraţi în puşcariile comuniste româneşti îi erau necunoscute lui Pelin, sau le-a trecut sub tăcere (ex. torturarea la anchetă). Oferim cititorilor memoriile diplomatului Eraldo Pintori (1915-1992) Eraldo Pintori Memorie .pdf    precum şi opusculul P. Don Francesco Molinari dedicat P. mărturisitor Clemente Gatti OFM (1880-1952), susţinător plin de abnegaţie a Bisericii persecutate Molinari Gatti Ghyka.pdf

Ion Mihai Pacepa în National Revue are un articol important legat de infiltrarea serviciilor secrete din Europa comunistă la Sf. Scaun, unul din scopuri fiind şi compromiterea imaginii papei Pius XII. Articolul e reprodus şi cibernetic, iată-l aici:Pacepa KGB Vatican.pdf    În articol apare o greşeală, memoria jucându-i o festă  fostului general de Securitate: în 1959 au fost eliberaţi la schimb cu doi agenţi români 6 deţinuţi politici pentru credinţă germani, în frunte cu Msgr. Josef Nischbach (1899-1970), şi nicidecum PS Augustin Pacha, decedat în 1954, acesta din urmă fiind eliberat datorită insistenţelor lui Petru Groza. A se vedea şi lucrarea noastră „Alte fărâme din Prescura Prigoanei”.

Vom ţine sperăm rubrica aceasta deschisă.

Documente uitate din trecutul Bisericii Greco-Catolice din România II

Publicăm lucrarea fundamentală a Msgr. Dr. Petru Gherman, din Exil după 1945, paroh greco-catolic la Bruxelles, „L’ ame roumaine ecartelee”, Paris, 1955, ed du Cedre, un excelent compendiu al persecuţiilor suferite în România de Biserica Greco-Catolică, de Biserica Romano-Catolică şi de cea Ortodoxă, carte desigur ignorată după 1990:Pierre Gherman L’ame roumaine ecartelee .pdf

Republicăm şi patru memorii ale episcopilor greco-catolici redactate între 1948-1956, ele fiind publicate deja anterior, unele chiar şi în lucrările noastre: Memorii Ep Gr Cat 1948 55 56.pdf

Oferim cititorilor şi rezumatul tezei de doctorat a P. Vasile Bărbat SI (10.II.1925 Sâncel Blaj – 3.X.1963, Roma, studii la Blaj şi la Roma, din 1946, intrat în ordinul iezuit în 15.II.1952, ocupat cu pastoraţia exilaţilor din Belgia), teză dedicată teologului iezuit din Biserica Greco-Catolică din Ardeal din sec. XVIII. Sperăm ca alte legende să se risipească…V Barbat Le theologien jesuite.pdf precum şi studiul Vasile Barbat Teologul iezuit in Biserica Unita 1701 1731 PDF

(P. Vasile Bărbat SI 1925-1963)

De asemenea oferim cititorilor şi cele două numere ale revistei „Romanita”, a  teologilor români de la Colegiul Pontifical Pio Romeno inaugurat solemn în 1937. Au apărut din câte ştim 2 numere, printre semnatari fiind şi Eugenio cardinal Pacelli, viitor Papă Pius XII. Alte vremuri… A se vedea şi tabelele studenţilor teologi români de la Roma…Pio Romeno Romanita 1937 1938.pdf

Iată şi o lucrare extrem de rară în limba română (privită cu suspiciune între 1940-1944, complet interzisă şi vânată între 1945-1990 şi binenţeles ocultată după 1990): culegerea Enciclicelor „Divini Redemptoris” (condamnarea comunismului), „Mit brennender Sorge” (condamnarea nazismului) şi „Nos es muy conocida” (condamnarea regimurilor de tip liberal agnostic). Făceai puşcărie cruntă pentru ea…:Pius XI 3 Enciclice.pdf  Ulterior, la Roma, unii au trădat linia spirituală a Bisericii….(GB Montini IV Stalin.pdf).

P. dr. Mircea Remus Birtz: Puncte de vedere (inutile) asupra unei noi apariţii editoriale privind Dieceza de Cluj-Gherla de Cluj-Gherla

Publicăm în atenţia amatorilor de istorie eclesiastică, şi de ce nu , a Factorilor canonici competenţi (Nunţiatura Apostolică, Mitropolia Blajului, ceilalţi Episcopi Catolici din România) o recenzie asupra Anuarului 2012 a Diecezei de Cluj-Gherla, care din nefericire continuă propagarea unor informaţii eronate sau de canonicitate dubie.

 P. Mircea Birtz Puncte de vedere inutile.pdf

Ca anexe oferim:

1)ARHONDOLOGIA GHERLA 1.pdf      care departe de a fi precisă, se apropie sperăm totuşi mai mult de realitatea istorică.

2) Despre capitluri vezi lucrările noastre dedicate Episcopului Emil Riti şi cea realizată împreună cu P. Dr. Sebastian Sabin Făgăraş,OSVM accesibile mai jos, în format PDF

3)P. Paroh Ovidiu Lăpuşte (p Lapuste paroh) paroh   iconom stavrofor, precum şi poziţia sa canonică din 2012 (P.Lăpuşte 2012).    Este un caz lampant de abuz, prin care un merituos preot paroh iconom stavrofor din Cluj-Napoca, este degradat ca administrator parohial.

4)Decoratii diecezane 2003     se arată cum persoane meritorii pentru Biserică au fost decorate, actul oficial (decretul) fiind publicat în revista Viaţa Creştină. Ideal ar fi fost să fie publicat şi decretul de întemeiere al distincţiei respective, altminteri credincioşii putând crede că au primit o diplomă ca atâtea altele din partea diferitelor comitete şi comiţii.

5) Diplomă (corect Bilet al Secretariatului de Stat) de conferire a titlului de prelat papal de Onoare (diploma prelat papal)         precum şi comunicatul public din 2003, prin care Dieceza de Cluj-Gherla era onorată prin decorarea pontificală a mai multor clerici, deveniţi monseniori. (monseniori cluj 2003)    Din nefericire şematismele de Cluj-Gherla începând cu 2003 ignoră aceste precizăr: deh, veneau doar de la Papă.

6) Numirea unui cenzor diecezan în 2008, făcută corespunzător: întâi se creează funcţia, precizându-se atributele ei, apoi se numeşte un titular   cenzor diecezan 2007.   A fost cenzorul diecezan liber să-şi exercite misiunea?  Ne îndoim.

7)Pentru introducerea în problema capitulară din Cluj, iată un fragment din cartea Can. Dr. Victor Bojor, dedicată canonicilor din Dieceza Gherlei și Cluj/Gherla Victor Bojor Canonicii de Cluj Gherla.pdf  .  Un compediu cu canoane ale CIC 1917, CIC 1983 și CCEO 1990 legat de tema noastră (N.B. în franceză) se vede aici:Canoane diverse

Alte dieceze greco-catolice  știu să-și onoreze canonicii: iată cazul Diecezei greco-catolice de Lugoj, cu prepozitul Mons. Dr. Dumitru Sălăgean (Can D. Sălăgean)     și cazul arhidiecezei de Alba-iulia și Făgăraș, unde canonicii sunt respectați și menționați ca atare (canonici Blaj 2009). Dacă cei de la Cluj s-au gândit să suprime Capitlul diecezan, nici o problemă, dar s-o spună răspicat, făcând public documentul de suprimare. Despre Msgr. Dumitru Sălăgean iată şi o evocare a P. iconom stavr. Dr. Cătălin L. Popian (www.popian.it) :C Popian Msgr Salagean.pdf

Așteptăm opiniile celor interesați, pe care, fie pro sau contra. le vom publica (fie și sub pseudonim). Pretindem însă referiri la subiect și un limbaj civilizat.

P.dr. Mircea Remus Birtz; Dr. Manfred Kierein – „Cateva succesiuni apostolice catolice din Romania” / ” Apostolic Genealogies of Some Catholic Bishops from Romania”

Succesiuni apostolice1

Succesiuni apostolice2

Succesiuni apostolice 3

Lucrarea prezinta genealogii ale episcopilor orientali catolici (greco- si armeano-catolici) activi pe teritoriul Romaniei, precum si genealogiile apostolice (atat cat s-a putut reconstitui) a episcopatului catolic aflat in functie in 1948, continuand pana la zi. Cateva probleme interesante:

1. Athanasie Anghel nu a fost reconsacrat la Viena in 25.III.1701.

2.Cine a “retrogradat” Mitropolia Balgradului la statut de episcopie? Din publicarea unor facsimile din Condica Sfanta a Mitropoliei Ungro-Vlahiei si comentariile eruditului viitor episcop Ghenadie G. Enaceanurezulta ca procesul a avut loc la Bucuresti, in l698.

3. In dieceza Muncaciului au pastorit si episcopi de origine romana. Este prezentata succesiunea acestora pana in 1990.

This work present some apostolic genealogies of the Armenian-Catholic and Greek-Catholic Bishops from Romania (and Mukachevo, til 1990) and the apostolic genealogies of the Roman-Catholic Bishops from Romania starting with 1948. Where possible, portraits , pictures and photos were added. Some data founded on Western Apostolic Succesion sites must be corected there.

Erata. Cititorul este rugat sa corecteze:

1. la p. 78, Pius al VIII-lea a fost ales papa in anul 1829, nu 1826

2. la p. 101 sintagma “marturisitor al credintei” va fi aplicata PS. Antal Jakab, nicidecum lui Casaroli.

Este meritul episcopului erudit Ghenadie Gheorghe Enaceanu (1835-1989), din 1886 episcop de Ramnic de a fi editat Condica Mitropoliei Ungrovlahiei, din care, cu citarile de rigoare, am reprodus paginile legate de ierarhii ardeleni din sec.XVII. Arhiereul Ghenadie Enaceanu

Pentru alte detalii a se vedea lucrarile publicate in sistem PDF la rubricile Documente uitate din trecutul bisericii Greco-Catolice din Romania, I, II III.

P. dr. Mircea Remus Birtz ; Consilier Aulic dr. Manfred Kierein „Alte farame din prescura prigoanei 1948-1989” Cluj-Napoca, 2010, ed. Napoca Star

Alte farame1

Alte farame2

Alte farame3

Alte farame4

Alte farame poze1

Alte farame poze2

Alte farame poze3

Noua lucrare pe care o prezentam continua prezentarea unor figuri din Rezistenta Catolica din Romania. Sunt evocati IPS Adalbert Bela Boros, episcop si apoi arhiepiscop titular de Ressiana, PS Ioan Maria Duma, episcop titular de Iuliopolis, Msgr. Hieronymus Menges, maica Maria Ionela Cotoi,CIN una din figurile de marca ale rezistentei spirituale anticomuniste din Romania. Lucrarea citeaza amplu un tratat eclesiastic al Pr. Dr. Imre Tempfli („Sa’rbol e’s Napsuga’rbol. Karoly Pakocs puspoki helynok elete es kora”, Budapest, 2002, EMET) putin cunoscut si si mai putin citat chiar in literatura de resort maghiara de la noi. Ignorat in cea romana.

Sunt publicate complet Decretul „De nominatione substitutorum” (alte farame4) dar si lista ordinarilor diecezani preconizati de Regentul Apostolic Gerald P. O’Hara in mai 1950. A sustine ca in Biserica Greco-Catolica din Romania ar fi functionat „ternare diecezane” dupa cunoasterea acestor documente denota o atitudine straina celei academice.

Sunt demontate  si diversiunile lansate (pe filiera marxista/securista sau pe filiera teologiei moderniste) impotriva maicii Maria Ionela Cotoi CIN. Se releva faptul ca cei 3 episcopi consacrati de IPS dr. Ioan Dragomir au fost perfect canonici, cu mandat papal (!!)(vezi si lucrarea noastra dedicata Episcopului Emil Riti). A  sustine alte pozitii denota rea credinta sau alte interese, oculte.

Cititorul va scuza erorile de tehnoredactare (care nu ne apartin)(ex. in loc de Locrin/Lovrin, Nevrincea nu Necrincea). se aduc multumiri Dlui. Claudiu Calin care ne-a demonstrat ca din noianul ortografiilor onomastice fanteziste atribuite P. Otto Kanisius Farrenkopf SI (Fahrenkopf,  Pfarenkopf,Pfarrenkoff, Farenkopf) (noi optasem pentru formula Pfahrenkopf) forma corecta este Otto Kanisius Farrenkopf SI.

Asteptam observatii si corectii documentate (!) din partea cititorilor.

Noutati de ultima ora! 2 autografe ale P. Farrenkopf SI (multumita Dlui.  Claudiu Calin) ; un interesant material  postat pe http:://our.homewithgod.c0m/save/Ionel/html a fost din nefericire inchis (iata-l aici:Schw. Maria Ionela).. Si inca doua fotografii de-ale ei.(m. Ionela in 1955)

Sus maica Ionela, M. Minerva Fagarasan, cca 1964. Oferim insa cititorilor transcrierea de epoca (din 1948) a doua mesaje din partea M. Maria Ionela (Manifest M Ionela 1948) precum si dovada circulatiei acestora chiar si in S.U.A., din 1949-1950 (Mesaj M Ionela 1950)

Episcopul Emil Riti (1926-2006). Tentativa unei recuperari istoriografice

Coperta Episcopul Emil Riti

EmilRiti1

EmilRiti2

EmilRiti3

EmilRiti4

Este prezentată cartea „Episcopul Emil Riti (1926-2006). Tentativa unei recuperari istoriografice”. Lucrarea a încercat să aducă la lumină activitatea unui ierarh greco-catolic clandestin, cu împlinirile şi păcatele lui (de care, în ceasul cel din urmă s-a căit), episcopul Emil Riti fiind condamnat (nu fără propria sa implicare) la o conspiraţie a tăcerii atât de către autorităţile diecezane, cât si de unii istorici profani, care neavând habar de realităţile eclesiastice clandestine, au preluat o singură versiune a acestora., cea a „invingatorilor”… Desi existenta altor episcopi clandestini fusese cunoscuta anterior, istoricii profani nu i-au abordat nici macar din greseala pe acestia, pentru a prezenta si cealalta pozitie, analizand in paralel, cu detasare, versiunile existente. Lipsa curajului, figura de „politically correct” la care unii tin atat de mult , toate isi spun cuvantul. Autorul Blogului nefiind daruit cu propensiuni informatice, isi cere scuze anticipat de eventualele inconveniente.A se vedea fisierele „farame din prescura prigoanei 2” si „farame din prescura prigoanei 3”

Sunt prezentate documente facsimilate legate de „cazul” episcopului Emil Riti, despre tentativa de romano-catolicizare a greco-catolicilor rezistenti (tentativa coordonata de Securitate), documente legate de asumarea proiedriei de catre IPS Alexandru Todea din 1986, eseul „Sic cogito” al canonicului Nicolae Pura, pumctul de vedere similar al Pr. Mircea Todericiu, fotografii, testamentul episcopului Riti, autobiografia PS Justin Stefan Paven, etc.

Repostam volumul dedicat episcopului greco-catolic Emil Riti intr-un format ameliorat, cu fisiere mai putine. Vederea panoramica asupra documentelor este speram imbunatatita. Documentele vor vorbi de la sine. In ciuda unor afirmatii reiterate „ad nauseam”, hirotonirile episcopale savarsite de IPS dr. Ioan Dragomir, proiedru (intai-statator) al Bisericii Romane Unite intre 1970-1985 au fost valide si licite. Faptul a fost contestat de anumiti istorici doar pentru a justifica o stare de lucruri aparuta dupa 1990.Doi dintre episcopii hirotoniti de IPS Dragomir, PS Justin Stefan Paven si PS Octavian Cristian nu erau dispusi la concesii fata de statul comunist. Nici fata de Securitate. Episcopul Emil Riti a jucat „dublu”, dar totusi a iubit Biserica. Si a dorit sa repare ce a stricat, asemeni Pr. dr. Silvestru Augustin Prundus. Acest fapt este cel mai important!

N.B. CAND ACCESATI FISIERELE, VA ROG AVET RABDARE PANA ELE SE DESCARCA! Multumesc!

Vezi şi Semnalari cartea despre PS Emil Riti PDF