Arhivă pentru emil riti

In Memoriam P.S. Episcop Mărturisitor Justin Ştefan Paven (+ 19.XI.1999)

Posted in drept canonic, emil riti, ordinari diecezani clandestini, preoti marturisitori with tags , , , , , , , , , , on Noiembrie 20, 2014 by remusmirceabirtz

Împlinindu-se 15 ani de la trecerea întru eternitate a Prea Sfințitului Episcop Mărturisitor Justin Ştefan Paven, aleasă figură a Episcopatului catolic român de altădată, victimă nu doar a prigoanei comuniste ci şi a unor confraţi de-ai săi,  oferim cititorilor noştri câteva din scrierile sale:

Justin Stefan Paven Dumnezeule de ce 1996

Radulescu Martinescu Paven monahul Agenor Danciu si Rugul Aprins 1996

Justin Stefan Paven Postfata la Adoratia Euharistica 1998

Mai prezentăm în fişier PDF şi două cărţi ale regretatului Avocat Dr. Jur. Vasile Marcu (1913-2005), legate de istoria Bisericii Greco-Catolice din România, de P.S. Justin Paven şi confraţii săi, etc. Aceste cărţi au fost ţinute, datorită onestităţii autorului, sub un văl al tăcerii…

Vasile Marcu Drama Bisericii Romane Unite 1997

Vasile Marcu Biserica Romana Unita inca in suferinta 2002

Iată încă două lucrări, una a Msgr. Hieronymus Menges dedicată Episcopului Mărturisitor Josef Schubert iar alta a Dr. Franz Hummer, despre episcopii clandestini, ultima epuizată chiar şi la autor:

Hieronymus Menges about Bp Josef Schubert 1971

Franz Hummer Bischoefe fuer den Untergrund 1981

 

Anunțuri

Dr. Manfred Kierein ; P. dr. Mircea R. Birtz – Episcopul Ioan Ploscaru intr-o prietenie epistolara de douazeci de ani

Posted in Uncategorized with tags , , , , , , on Septembrie 8, 2009 by remusmirceabirtz

Cartea aparuta in luna august 2009, la Cluj-Napoca, editura Napoca-Star, ofera documente legate de activitatea episcopului marturisitor Ioan Ploscaru (1911-1998), episcop titular de Trapezopolis (1948-1989) si administrator apostolic al Diecezei greco-catolicede Lugoj (1959-1990), episcop diecezan (rezidential) al Lugojului (1990-1996), din 1996 arhiepiscop „ad personam”. Lucrarea continua volumul „Farame din prescura prigoanei”, oferind documente noi, legate de corespondenta Ploscaru – Kierein, despre episcopii Anton Durcovici, Iuliu Hirtea, Vasile Aftenie, Emil Riti, despre situatia Bisericii Unite Romane din anii 1974-1975, despre perceptia episcopului lugojean asupra activitatilor eclesiastice.Coperta  volumului  Ioan Ploscaru

Ploscaru1 (pdf)

Ploscaru2 (pdf)

Ploscaru3 (pdf)

Ploscaru4 (pdf)

Ploscaru5 (pdf)

Ploscaru6 (pdf)

Fotografii ale volumului Ploscaru

M. Kierein, M. Birtz, S. Fagaras -„Farame din prescura prigoanei 1948/1989”,

Posted in emil riti, iuliu hossu, ordinari diecezani clandestini with tags , , , , , , on Iulie 11, 2009 by remusmirceabirtz

Coperta-Farame din Prescura Prigoanei

Farame din prescura prigoanei 1 (pdf)/

Farame din prescura prigoanei 2 (pdf)/

Farame din prescura prigoanei 3 (pdf)/

Volumul realizat de dr. Manfred Kierein-Kuenring, consilier aulic, Pr. dr.  Mircea Birtz si Pr. dr. Sebastian Sabin Fagaras a aparut la Cluj-Napoca, in 2008, la Editura Napoca Star. Volumul prezinta activitatea preotului gr. cat. rezistent Victor Lazar (Alba), protopop clandestin, precum si documente interne de pregatire in vederea supravietuirii persecutiei, un studiu de addende si polemica dintre preotii Mircea Birtz si Simion Mesaros, corespondenta Manfred Kierein cu episcopii Ioan Dragomir, Alexandru Todea, Justin Paven, Octavian Cristian, Emil Riti, corespondenta lui Iuliu Hossu cu episcopul Ioan Dragomir si cu alti preoti, precum si un memoriu al lui Ioanb Dragomir dion 1971. Un capitol important este dedicat inmormantarii lui Emil Riti, episcop greco-catolic.

Am reusit ca anumite inserari precedente sa le modificam,pentru a fi mai usor accesate.(Sunt prezentate documente din 1948, privind pregatirea pentru persecutia impotriva Bisericii Greco-Catolice din Romania, precum si documente facsimilate (traduse unde este cazul) provenite de la cardinalul Iuliu Hossu/legate de acesta, de la proiedrii Bisericii Unite Ioan Dragomir si Alexandru Todea, de la episcopii Octavian Cristian, Justin Stefan Paven, Emil Riti, despre maica Maria Ionela Cotoi, unul din spiritele calauzitoare ale rezistentei anticomuniste din Romania…). Unul din corespondentii PS Iuliu Hossu a fost P. dr. Coriolan Sabau, a carui biografie am putut-o afla ulterior de pe Wikipedia.org: Coriolan Sabau

Cateva note asupra cartii lui Totok William – „Episcopul,Hitler si Securitatea. Procesul stalinist impotriva ‘spionilor Vaticanului’ din Romania”, Iasi,ed.Polirom,2008

Posted in emil riti, ordinari diecezani clandestini with tags , , , , , , , , , on Noiembrie 4, 2008 by remusmirceabirtz

Scriitorul si eseistul William Totok a publicat un volum valoros de documente , volum ce analizeaza activitatea episcopului timisorean Augustin Pacha (1870-1954) precum si procesul-farsa  din 1951, regizat de comunisti impotriva unor episcopi, unor preoti si calugarite si a unor opozanti anticomunisti grupati in Partidul Socialist Crestin.

Scriitorul William Totok a extins de fapt niste articole publicate sub acelasi titlu, in serial, in periodicul „Observator Cultural”(I/nr.252-253/2004-2005, II/nr.254-255/2005) si in periodicul „Timpul” („Aspecte secundare ale procesului intentat ‘spionilor Vaticanului’ in 1951 -„Timpul” iul.-aug.2006).

Dsa. este autorul unei fresce importante ale disidentei culturale germane din Timisoara anilor 1970-1980: „Constrangerea memoriei.Insemnari, documente,amintiri.”Iasi,ed.Polirom,2001, fresca ce ne prezinta caracterul de disident politic , dar nu de opozant al sistemului comunist.

Tot Dsa. a contribuit la Revolutia Timisoreana (fiind in acel moment la Berlin) cu o diversiune mediatica, prin Agentia de stiri ADN, in 2o.XII.1989, lansand presei un ipotetic document destinat Elenei Ceausescu, afirmand ca la Timisoara in acel moment existau 4632 morti,1282 raniti,etc. Intrebat ulterior de unde a avut datele, Dsa. a raspuns ca „de la un scriitor timisorean, al carui nume il uitase” (Cf. Portocala,Radu-  „Romania, Autopsia unei lovituri de stat”, Timisoara, ed.Agora Timisoreana/Continent, 1991, p.48-52). De altfel predilectia sa pentru analizele de politica eclesiastica a ziaristului Hansjakob Stehle (a carui apartenenta STASI a fost deja demonstrata -cf. de Villemarest, Pierre si Daniele -„KGB in inima Vaticanului”,Bucuresti, ed. PRO,p. 169, ziarist responsabil de calomnii si diversiuni si impotriva slujitorilor Bisericii Tacerii din Cehia si Slovacia) ne pot induce o interogatie legitima asupra adevaratei sale obediente…

Altfel analizele sale referitoare la diversiunile Securitatii, la politica opresiva a PCR/PMR, la necesitatea unor studii obiective, fara accentuarea dimensiunilor mitografice asupra unor momente eclesiastice sunt analize obiective.

Totusi autorul nu poate face diferenta intelectual metafizica intre un regim de Dreapta si totalitarismul comunist, lucru dezvaluit de perceptia sa asupra actelor pontificatului Papei XII.Totusi intre Doctrina Catolica, intre cea fascista, intre doctrina conservatoare a gen. Franco, sau intre national-socialism si comunism exista extrem de mari diferente, inclusiv in ceea ce priveste pozitia diferitelor regimuri fata de Dumnezeu, de Biserica sau in politica eclesiastica… Aceste deosebiri ar fi trebuit totusi nuantate…

Ocupandu-se de lotul ‘spionilor Vaticanului” Dl.Totok a fost nevoit sa se refere si la cetatenii italieni Pr. Clemente Gatti, OFM si Eraldo Pintori. Problema legatiei Italiene ar fi meritat o investigatie aparte. Persecutia impotriva preotilor italieni deserventi ai legatiei a inceput cu sicanarea Mons. Antonio Mantica (1871-1958), arestat in 1949, expulzat in 1950. Surpinde faptul ca Dl. Totok nu citeaza doua lucrari dedicate a 2 protaginisti italieni ai inscenarii comuniste:

Molinari,Francesco-„Padre Clemente Gatti ofm, Mons. Vladimir Ghika eroi della fede in Romania, Unione Cattolica Ecumenica, Chiesa Italiana, Bucarest (1991)

„Memorie di Eraldo Pintori. Carcerato in Romania”,Assisi, ed. La Salette, 1992,

lucrari ce reflecta punctul italian de vedere, ilustrand si torturile la care au fost supusi cei implicati in proces, si modul de desfasurare a procesului, cu roluri prestabilite, mod de desfasurare pe care documentele de sorginte comunista nu aveau cum sa-l evidentieze.

O atentie deosebita este data si Maicii Maria Ionela, implicata si ea in farsa juridica din 1951.(Totok,2008,p. 71-83,315-318).Dupa cum marturiseste autorul, acesta a avut o intrevedere (in 2005) cu Sr. Maria Ionela, pe care a si inregitrat-o. Totusi in pasajele in carte, in care se face referire la ea si l unii colaboratori ai ei, apar erori. Despre episcopul Emil Riti sunt oferite doar date provenite din sursele Prundus-Plaianu. referintele la episcopul Justin Stefan Paven sunt mai mult decat sumare. In lotul de partizani Susman, Theodor Susman nu a fost preot greco-catolic, ci Pr. Susman Ieronim si Pr. Simion Rosa. Despre manifestele „instigatoare de lupta ” provenite de la P.S.Ioan Suciu redactate cu contributia Sr.Maria Ionela nu se mentuioneaza ca sunt de inspiratie mariana, „Garda Alba a Fecioarei” fiind o sintagma preluata din teologia mariana a Sf.Louis Grignon de Montfort. Nu ar fi stricat daca autorul tratand despre partizani ar fi citat macar lucrarile lui Gavrila-Ogoranu, Ioan, din ciclul „Brazii se frang dar nu se indoiesc”, vol.VI dedicat PS Ioan Suciu(Cluj-Napoca, ed. Viata Crestina,2006, la p. 96-97 publica si unul din manifestele faimoase) iar volumul VII in colaborare cu Plesa Liviu si Neagoe-Plesa Elis (Baia-Mare,ed.Marist, 2007) fiind o riguroasa sinteza asupra luptatorilor partizani anti-comunisti. Ar fi putut vedea ca rezistenta spirituala data de Biserica Unita partizanilor anticomunisti, fapt nu doar pozitiv, ci si moral, a fost mult mai extinsa decat simple manifeste….Cat despre teologia mariana a Sf.Louis Grignon de Montfort ii recomandam autorului, de Montfort, Louis Marie Grignon- „Tratat despre adevarata evlavie catre Prea Sfanta fecioara Maria”, Roman,ed.Serafica, s.a. (2000).

Este stranie lipsa oricarei mentiuni a lucrarilor edite provenite din partea maicii Ionela („Ore de Adoratie Euharistica”, „Teologia patimilor”,etc.) sau a lucrarilor dedicate lui Justin Stefan Paven(bunaoara cele ale lui Mihail Radulescu…).

Intrebarile  de la pag.80-82 a volumului pe care il comentam sunt justificate atat vreme cat privesc amintirile legate de detentia Sr. Ionela. Nu se intelege prea bine de ce Dl.Totok, care afirma ca se ocupa in principal de Augustin Pacha, insista asupra legitimitatii lui Justin Paven, asupra raporturilor CIN cu mitropolitul Lucian Muresan din 1995, sau asupra surselor de finantare ale orfelinatului de la Odorheiul Secuiesc… Dupa cum se prezinta Dl.Totok nu este cleric, nici studii teologice nu are, nici istoric eclesiastic nu este, si din cartea Dsale. nu rezulta ca ar fi fost investit cu o functie de Vizitator Apostolic sau de Comisar Eclesiastic….Ba, sa fim sinceri, din ceea ce scrie, nici macar catolic nu este. Lipsa unui raspuns la aceste intrebari (un parfum de anchetator se degaja din ele, s-o recunoastem) arata doar bun simt din partea Sr. Ionela.

Un caz particular se ridica prin mentionarea articolului fostului general de securitate Ion Mihai Pacepa (25.I.2007, National Review, accesibil si pe site-ul http://article.nationalreview.com) (Totok,op.cit.,p.87-88).Este firesc ca Rolf Hochhut, autorul piesei de teatru „Vicarul” sa respinga acuzatiile ca ar fi lucrat cu materiale furnizate de KGB. De asemenea este cert ca in 1959 episcopul pacha era decedat de 5 ani. Confuzia generalului se poate exlica si datorita varstei. Totusi in 1959 au fost scosi din inchisoare si expulzati in RFG mons. Josef Nischbach, dr.Franz Krauter, si maicile Hildegardis Wulff si Patricia Zimmermann (Tototk,op.cit,p. 199 (1)). Pacepa putea face confuzie intre „Monsenior” si Episcop…Un alt membru al serviciilor secrete, col(r.) Titu Simon, in lucrarea „Pacepa,Quo vadis?”,s.l.,ed.Odeon, s.a. (1992), p.150-174 descrie o alta explicatie asupra acestui transfer. Totusi reaua credinta a lui Titu Simon rezulta din faptul ca „cei 6 agenti ai lui Gehlen”, schimbati cu spionii romani Ciuciulin si Horobet, ar fi fost luati in stare de libertate, ori cel putin patru din ei erau in puscarie…Intrebarea fundamentala este alta: au existat agenti romani trimisi sub acoperire, care sa faca spionaj in deceniul VI al sec.XX la Sf.Scaun, sau in mediile eclesiastice catolice?

Putem raspunde afirmativ la intrebare. da, au existat. Pacepa n-a mintit, dar a incurcat numele lor. Unul in acestia, „demascat” intamplator , a fost preotul iezuit Francisc Iosif Pal (+1963) – a nu se confunda cu reputatul istoric Francisc Pal, cu care de altfel era var. Aurel Sergiu Marinescu in lucrarea voluminoasa „O contrbutie la istoria Exilului Romanesc. Vol.VIII”,Bucuresti,ed.Vremea, 2oo8, il pomeneste pe Francisc I.Pal , preot iezuit, in 1950 la Londra (conform ziarului din exil „Glia”,Londra 15.VI.1950),venit pentru studii (Marinescu,VIII,p. 87). Este data si resedinta acestuia, unde celebra public. Ulterior va reaparea la Londra in  1959 si 1961, celebrand in public (Marinescu,VIII,p. 91-92). Dar alte marturii  il prezinta inechivocabil in Romania intre 1951-1957, cand Francisc pall l-a tradat pe pr. Chira SI si Godo Mihai SI, iar in 1956 pe fratii Boila, etc. In „domiciliul obligatori” din Gherla s-a ocupat cu supravegherea colegilor sai, afisand o aura de intensa spiritualitate. Cf. Florian,Virgil -„Trairea apostolica a iezuitilor cu domiciliul obligatoriu la Gherla” in rev. „Viata Crestina” I/ nr.6(328),p.20, II/nr.7(329),p.21.Emil Riti a fost tradat si el de pr. Francisc Pall in toamna anului 1950, la Bucuresti. Cf.Birtz,Mircea -„Episcopul Emil Riti (1926-2006).Tentativa unei recuperari istoriografice”,Cluj-Napoca, ed.napoca Star, 2006,p. 15-16. Un alt caz notoriu, nu in domeniu eclesiastic, ce-i drept, ci in cel politic, a fost cel al lui Silviu Craciunas. Deci agenti trimisi sub acoperire chiar si clericala, chiar si catolica au existat. Aici marturia lui Pacepa devine veridica.

Cat despre o introducere in politica Papei Pius al XII lea fata de cel de-al III lea Reich recomandam cititorilor studiile publicate in revista italiana 3o Giorni (accesibila pe http://www.30giorni.it)(exista si traduceri in engleza, germana, franceza, spaniola):

Azzaro,Pierluca -„Ludwig Kaas e la salita al potere di Hitler.Al centro del tragico errore”, nr.2-3?2oo8

The Letters of Pius the XII(Berlin,Munster,1941,1943) nr. 8/2004

The letters of von Galen to Pius XII, nr.11/2004

Falasca,Stefania „A Bishop Under the Moral Bombs” nr.11/2004

eadem – „That meeting in Munster (Nov.1943)” nr.1-2/2005

eadem -„The Bishops and the Coup”(20Jul 1944) nr.1-2/2005

Azzaro, Pierluca -„Audience with the Nazi Devil” nr.12/2003

Mattei, Paolo -„Germany the Great, a esoteric Dream” nr.10/2004

Viterbo,Amalia-„Through the Eyes of a little Girl” nr.8/2006

Baglioni, Pina -„The Holy Father Orders” nr.8/2006

Cubbedu,Giovanni -„I did My Duty, Thanks be to God” nr.1-2/2005

Valente,Gianni – ‘Pius XII, Roncalli and the Jewish Children. The facts and the Prejudices” nr.1-2/2005, urmaza documentele autentice referitor la problema copiilor evrei botezati.

Brunelli,Lucio -„Those Birthcries Stronger thn the Bombs” nr.8/2004

Dalin,David rab. -„Pio XII e gli Ebrei.Una difesa”, in „Cristianita” nr.304(2001)

si desigur monumentala „Actes et documents du Saint Siege relatifs a la seconde Guerre Mondiale”

Lucrurile devin mult, mult mai nuantate decat le prezinta Dl.Totok, care nu explica de ce sef rabinul Romei, dr. Ellio Zolli, in 1946 (!) s-a botezat catolic, luandu-si numele de Eugenio Zolli (in cinstea Papei Pius XII), devenind profesor de Vechiul Testament si Ebraica la Universitatea Pontificala Gregoriana.  Pr.dr.Mircea Remus Birtz

P.S. vai de semidoctii care invata istoria dupa filme de tipul ‘Vicarului” lui Costas gavras, sau de diversionistii care pricep Istoria Bisericii dupa auz, sau dupa ce s-au format la „Cursul Scurt al Istoriei P.C. (b) U.S” sau la „Prelegeri de Istoria PMR”, sau „Materiale ajutatoare pentru invatamantul politico-ideologic”…

Capitlul diecezan de Cluj-Gherla intre 1987-1989

Posted in emil riti, ordinari diecezani clandestini with tags , , , , on Noiembrie 2, 2008 by remusmirceabirtz

Capitlul diecezan de Cluj-Gherla 1987-1990

Lucrarea „Capitlul diecezan de Cluj-Gherla intre septembrie 1987 – martie 1990” redactata de Pr. Mircea Remus Birtz si Pr. Sabin Sebastian Fagaras dezvaluie activitatea Capitlului diecezan in perioada indicata. Se demonteaza alte diversiuni ale Securitatii, diversiuni care explica situatia catastrofala a B.R.U. din Cluj dupa 1990… O carte pe care unii infiltrati din Biserica o detesta…