Arhivă pentru Add new tag

Cateva note asupra cartii lui Totok William – „Episcopul,Hitler si Securitatea. Procesul stalinist impotriva ‘spionilor Vaticanului’ din Romania”, Iasi,ed.Polirom,2008

Posted in emil riti, ordinari diecezani clandestini with tags , , , , , , , , , on Noiembrie 4, 2008 by remusmirceabirtz

Scriitorul si eseistul William Totok a publicat un volum valoros de documente , volum ce analizeaza activitatea episcopului timisorean Augustin Pacha (1870-1954) precum si procesul-farsa  din 1951, regizat de comunisti impotriva unor episcopi, unor preoti si calugarite si a unor opozanti anticomunisti grupati in Partidul Socialist Crestin.

Scriitorul William Totok a extins de fapt niste articole publicate sub acelasi titlu, in serial, in periodicul „Observator Cultural”(I/nr.252-253/2004-2005, II/nr.254-255/2005) si in periodicul „Timpul” („Aspecte secundare ale procesului intentat ‘spionilor Vaticanului’ in 1951 -„Timpul” iul.-aug.2006).

Dsa. este autorul unei fresce importante ale disidentei culturale germane din Timisoara anilor 1970-1980: „Constrangerea memoriei.Insemnari, documente,amintiri.”Iasi,ed.Polirom,2001, fresca ce ne prezinta caracterul de disident politic , dar nu de opozant al sistemului comunist.

Tot Dsa. a contribuit la Revolutia Timisoreana (fiind in acel moment la Berlin) cu o diversiune mediatica, prin Agentia de stiri ADN, in 2o.XII.1989, lansand presei un ipotetic document destinat Elenei Ceausescu, afirmand ca la Timisoara in acel moment existau 4632 morti,1282 raniti,etc. Intrebat ulterior de unde a avut datele, Dsa. a raspuns ca „de la un scriitor timisorean, al carui nume il uitase” (Cf. Portocala,Radu-  „Romania, Autopsia unei lovituri de stat”, Timisoara, ed.Agora Timisoreana/Continent, 1991, p.48-52). De altfel predilectia sa pentru analizele de politica eclesiastica a ziaristului Hansjakob Stehle (a carui apartenenta STASI a fost deja demonstrata -cf. de Villemarest, Pierre si Daniele -„KGB in inima Vaticanului”,Bucuresti, ed. PRO,p. 169, ziarist responsabil de calomnii si diversiuni si impotriva slujitorilor Bisericii Tacerii din Cehia si Slovacia) ne pot induce o interogatie legitima asupra adevaratei sale obediente…

Altfel analizele sale referitoare la diversiunile Securitatii, la politica opresiva a PCR/PMR, la necesitatea unor studii obiective, fara accentuarea dimensiunilor mitografice asupra unor momente eclesiastice sunt analize obiective.

Totusi autorul nu poate face diferenta intelectual metafizica intre un regim de Dreapta si totalitarismul comunist, lucru dezvaluit de perceptia sa asupra actelor pontificatului Papei XII.Totusi intre Doctrina Catolica, intre cea fascista, intre doctrina conservatoare a gen. Franco, sau intre national-socialism si comunism exista extrem de mari diferente, inclusiv in ceea ce priveste pozitia diferitelor regimuri fata de Dumnezeu, de Biserica sau in politica eclesiastica… Aceste deosebiri ar fi trebuit totusi nuantate…

Ocupandu-se de lotul ‘spionilor Vaticanului” Dl.Totok a fost nevoit sa se refere si la cetatenii italieni Pr. Clemente Gatti, OFM si Eraldo Pintori. Problema legatiei Italiene ar fi meritat o investigatie aparte. Persecutia impotriva preotilor italieni deserventi ai legatiei a inceput cu sicanarea Mons. Antonio Mantica (1871-1958), arestat in 1949, expulzat in 1950. Surpinde faptul ca Dl. Totok nu citeaza doua lucrari dedicate a 2 protaginisti italieni ai inscenarii comuniste:

Molinari,Francesco-„Padre Clemente Gatti ofm, Mons. Vladimir Ghika eroi della fede in Romania, Unione Cattolica Ecumenica, Chiesa Italiana, Bucarest (1991)

„Memorie di Eraldo Pintori. Carcerato in Romania”,Assisi, ed. La Salette, 1992,

lucrari ce reflecta punctul italian de vedere, ilustrand si torturile la care au fost supusi cei implicati in proces, si modul de desfasurare a procesului, cu roluri prestabilite, mod de desfasurare pe care documentele de sorginte comunista nu aveau cum sa-l evidentieze.

O atentie deosebita este data si Maicii Maria Ionela, implicata si ea in farsa juridica din 1951.(Totok,2008,p. 71-83,315-318).Dupa cum marturiseste autorul, acesta a avut o intrevedere (in 2005) cu Sr. Maria Ionela, pe care a si inregitrat-o. Totusi in pasajele in carte, in care se face referire la ea si l unii colaboratori ai ei, apar erori. Despre episcopul Emil Riti sunt oferite doar date provenite din sursele Prundus-Plaianu. referintele la episcopul Justin Stefan Paven sunt mai mult decat sumare. In lotul de partizani Susman, Theodor Susman nu a fost preot greco-catolic, ci Pr. Susman Ieronim si Pr. Simion Rosa. Despre manifestele „instigatoare de lupta ” provenite de la P.S.Ioan Suciu redactate cu contributia Sr.Maria Ionela nu se mentuioneaza ca sunt de inspiratie mariana, „Garda Alba a Fecioarei” fiind o sintagma preluata din teologia mariana a Sf.Louis Grignon de Montfort. Nu ar fi stricat daca autorul tratand despre partizani ar fi citat macar lucrarile lui Gavrila-Ogoranu, Ioan, din ciclul „Brazii se frang dar nu se indoiesc”, vol.VI dedicat PS Ioan Suciu(Cluj-Napoca, ed. Viata Crestina,2006, la p. 96-97 publica si unul din manifestele faimoase) iar volumul VII in colaborare cu Plesa Liviu si Neagoe-Plesa Elis (Baia-Mare,ed.Marist, 2007) fiind o riguroasa sinteza asupra luptatorilor partizani anti-comunisti. Ar fi putut vedea ca rezistenta spirituala data de Biserica Unita partizanilor anticomunisti, fapt nu doar pozitiv, ci si moral, a fost mult mai extinsa decat simple manifeste….Cat despre teologia mariana a Sf.Louis Grignon de Montfort ii recomandam autorului, de Montfort, Louis Marie Grignon- „Tratat despre adevarata evlavie catre Prea Sfanta fecioara Maria”, Roman,ed.Serafica, s.a. (2000).

Este stranie lipsa oricarei mentiuni a lucrarilor edite provenite din partea maicii Ionela („Ore de Adoratie Euharistica”, „Teologia patimilor”,etc.) sau a lucrarilor dedicate lui Justin Stefan Paven(bunaoara cele ale lui Mihail Radulescu…).

Intrebarile  de la pag.80-82 a volumului pe care il comentam sunt justificate atat vreme cat privesc amintirile legate de detentia Sr. Ionela. Nu se intelege prea bine de ce Dl.Totok, care afirma ca se ocupa in principal de Augustin Pacha, insista asupra legitimitatii lui Justin Paven, asupra raporturilor CIN cu mitropolitul Lucian Muresan din 1995, sau asupra surselor de finantare ale orfelinatului de la Odorheiul Secuiesc… Dupa cum se prezinta Dl.Totok nu este cleric, nici studii teologice nu are, nici istoric eclesiastic nu este, si din cartea Dsale. nu rezulta ca ar fi fost investit cu o functie de Vizitator Apostolic sau de Comisar Eclesiastic….Ba, sa fim sinceri, din ceea ce scrie, nici macar catolic nu este. Lipsa unui raspuns la aceste intrebari (un parfum de anchetator se degaja din ele, s-o recunoastem) arata doar bun simt din partea Sr. Ionela.

Un caz particular se ridica prin mentionarea articolului fostului general de securitate Ion Mihai Pacepa (25.I.2007, National Review, accesibil si pe site-ul http://article.nationalreview.com) (Totok,op.cit.,p.87-88).Este firesc ca Rolf Hochhut, autorul piesei de teatru „Vicarul” sa respinga acuzatiile ca ar fi lucrat cu materiale furnizate de KGB. De asemenea este cert ca in 1959 episcopul pacha era decedat de 5 ani. Confuzia generalului se poate exlica si datorita varstei. Totusi in 1959 au fost scosi din inchisoare si expulzati in RFG mons. Josef Nischbach, dr.Franz Krauter, si maicile Hildegardis Wulff si Patricia Zimmermann (Tototk,op.cit,p. 199 (1)). Pacepa putea face confuzie intre „Monsenior” si Episcop…Un alt membru al serviciilor secrete, col(r.) Titu Simon, in lucrarea „Pacepa,Quo vadis?”,s.l.,ed.Odeon, s.a. (1992), p.150-174 descrie o alta explicatie asupra acestui transfer. Totusi reaua credinta a lui Titu Simon rezulta din faptul ca „cei 6 agenti ai lui Gehlen”, schimbati cu spionii romani Ciuciulin si Horobet, ar fi fost luati in stare de libertate, ori cel putin patru din ei erau in puscarie…Intrebarea fundamentala este alta: au existat agenti romani trimisi sub acoperire, care sa faca spionaj in deceniul VI al sec.XX la Sf.Scaun, sau in mediile eclesiastice catolice?

Putem raspunde afirmativ la intrebare. da, au existat. Pacepa n-a mintit, dar a incurcat numele lor. Unul in acestia, „demascat” intamplator , a fost preotul iezuit Francisc Iosif Pal (+1963) – a nu se confunda cu reputatul istoric Francisc Pal, cu care de altfel era var. Aurel Sergiu Marinescu in lucrarea voluminoasa „O contrbutie la istoria Exilului Romanesc. Vol.VIII”,Bucuresti,ed.Vremea, 2oo8, il pomeneste pe Francisc I.Pal , preot iezuit, in 1950 la Londra (conform ziarului din exil „Glia”,Londra 15.VI.1950),venit pentru studii (Marinescu,VIII,p. 87). Este data si resedinta acestuia, unde celebra public. Ulterior va reaparea la Londra in  1959 si 1961, celebrand in public (Marinescu,VIII,p. 91-92). Dar alte marturii  il prezinta inechivocabil in Romania intre 1951-1957, cand Francisc pall l-a tradat pe pr. Chira SI si Godo Mihai SI, iar in 1956 pe fratii Boila, etc. In „domiciliul obligatori” din Gherla s-a ocupat cu supravegherea colegilor sai, afisand o aura de intensa spiritualitate. Cf. Florian,Virgil -„Trairea apostolica a iezuitilor cu domiciliul obligatoriu la Gherla” in rev. „Viata Crestina” I/ nr.6(328),p.20, II/nr.7(329),p.21.Emil Riti a fost tradat si el de pr. Francisc Pall in toamna anului 1950, la Bucuresti. Cf.Birtz,Mircea -„Episcopul Emil Riti (1926-2006).Tentativa unei recuperari istoriografice”,Cluj-Napoca, ed.napoca Star, 2006,p. 15-16. Un alt caz notoriu, nu in domeniu eclesiastic, ce-i drept, ci in cel politic, a fost cel al lui Silviu Craciunas. Deci agenti trimisi sub acoperire chiar si clericala, chiar si catolica au existat. Aici marturia lui Pacepa devine veridica.

Cat despre o introducere in politica Papei Pius al XII lea fata de cel de-al III lea Reich recomandam cititorilor studiile publicate in revista italiana 3o Giorni (accesibila pe http://www.30giorni.it)(exista si traduceri in engleza, germana, franceza, spaniola):

Azzaro,Pierluca -„Ludwig Kaas e la salita al potere di Hitler.Al centro del tragico errore”, nr.2-3?2oo8

The Letters of Pius the XII(Berlin,Munster,1941,1943) nr. 8/2004

The letters of von Galen to Pius XII, nr.11/2004

Falasca,Stefania „A Bishop Under the Moral Bombs” nr.11/2004

eadem – „That meeting in Munster (Nov.1943)” nr.1-2/2005

eadem -„The Bishops and the Coup”(20Jul 1944) nr.1-2/2005

Azzaro, Pierluca -„Audience with the Nazi Devil” nr.12/2003

Mattei, Paolo -„Germany the Great, a esoteric Dream” nr.10/2004

Viterbo,Amalia-„Through the Eyes of a little Girl” nr.8/2006

Baglioni, Pina -„The Holy Father Orders” nr.8/2006

Cubbedu,Giovanni -„I did My Duty, Thanks be to God” nr.1-2/2005

Valente,Gianni – ‘Pius XII, Roncalli and the Jewish Children. The facts and the Prejudices” nr.1-2/2005, urmaza documentele autentice referitor la problema copiilor evrei botezati.

Brunelli,Lucio -„Those Birthcries Stronger thn the Bombs” nr.8/2004

Dalin,David rab. -„Pio XII e gli Ebrei.Una difesa”, in „Cristianita” nr.304(2001)

si desigur monumentala „Actes et documents du Saint Siege relatifs a la seconde Guerre Mondiale”

Lucrurile devin mult, mult mai nuantate decat le prezinta Dl.Totok, care nu explica de ce sef rabinul Romei, dr. Ellio Zolli, in 1946 (!) s-a botezat catolic, luandu-si numele de Eugenio Zolli (in cinstea Papei Pius XII), devenind profesor de Vechiul Testament si Ebraica la Universitatea Pontificala Gregoriana.  Pr.dr.Mircea Remus Birtz

P.S. vai de semidoctii care invata istoria dupa filme de tipul ‘Vicarului” lui Costas gavras, sau de diversionistii care pricep Istoria Bisericii dupa auz, sau dupa ce s-au format la „Cursul Scurt al Istoriei P.C. (b) U.S” sau la „Prelegeri de Istoria PMR”, sau „Materiale ajutatoare pentru invatamantul politico-ideologic”…

Capitlul diecezan de Cluj-Gherla intre 1987-1989

Posted in emil riti, ordinari diecezani clandestini with tags , , , , on Noiembrie 2, 2008 by remusmirceabirtz

Capitlul diecezan de Cluj-Gherla 1987-1990

Lucrarea „Capitlul diecezan de Cluj-Gherla intre septembrie 1987 – martie 1990” redactata de Pr. Mircea Remus Birtz si Pr. Sabin Sebastian Fagaras dezvaluie activitatea Capitlului diecezan in perioada indicata. Se demonteaza alte diversiuni ale Securitatii, diversiuni care explica situatia catastrofala a B.R.U. din Cluj dupa 1990… O carte pe care unii infiltrati din Biserica o detesta…

Cronologia ordinarilor diecezani (catolici) intre 1948-1989

Posted in emil riti, ordinari diecezani clandestini with tags , , on Noiembrie 2, 2008 by remusmirceabirtz

birtz-cronologia-ordinarilor-diecezani

Lucrarea intitulata „Cronologia ordinarilor diecezani greco-catolici (uniti) 1948-1990″ indica lista topografica si cronologica a ordinarilor (conducatorilor diecezani) greco-catolici si romano-catolici din Romania, la care s-a adaugat si dieceza greco-catolica a Muncaciuliu (Munkacs, Mukacevo) .se demonstreaza inconsitenta ‘ternarelor diecezane” ca formula de conducere clandestina. Sunt evidentiate si diversiuni facute in Biserica Unita de catre fosta Securitate…Pe baza unor studii mai noi s-au adus corectari si completari necesare (vezi cazul diecezelor romano-catolice de Timisoara, Oradea si satu-Mare). Ele sunt mentionate in fisierul „Farame din prescura prigoanei 1”

Caietele OBSS- III

Posted in obss with tags , , , , , , , , , , on Octombrie 26, 2008 by remusmirceabirtz

Fisierul contine apendicele fotografic al Caietelor OBSS III. ne cerem scuze pentru inscriptionarea defectuoasa a legendelor fotografiilor, inscriptionare ce nu ne apartine. Urmeaza textul volumului.

Fotografii-obss-iii

caitele-obss-iii

Reprezinta ultimul numar (deocamdata) scos de Prioratul Roman al Ordinului Bizantin al Sf. Mormant, care l-a avut ca si Mare maestru ereditar pe A.S.I. Dimitrij de Russia. Prioratul este deocamdata inchis. Este sub o stricta orientare traditionala (conditia de admitere este apartenenta obligatorie la confesiunile catolica sau ortodoxa, sunt exclusi membrii ai tuturor ramurilor francmasoneriei),  doctrina traditionala a cavaleriei inspirandu-se din cea a Sfintilor Parinti si a nobilelor figuri ale Traditiei (Sf. Bernard de Clairvaux,Raymundus Lullus, Lorenzo Scupoli, sf. Nicodim Aghioritul, Joseph de Maistre, Donoso Cortes, Rene Guenon, Papii fericitul Pius IX, Leo XIII, sf. Pius al X-lea). Numerele 1 si 2 au aparut in anul 2000, respectiv 2001.

Acest numar este publicat doar pentru anumite articole privind istoria Bisericii, in rest Prioratul nu apeleaza la mijloace informatice.

Rugam cititorul sa se axeze deci doar pe articolele tematice.

Pentru alte detalii a se vedea https://prioratulromanobss.wordpress.com/